„Albastru” – Miguel Gane, trad. Marin Mălaicu-Hondrari

Poetul român care a cucerit lumea hispanică revine cu un volum profund și emoționant despre iubire, pierdere, începuturi și vindecare. „Albastru” este un volum de poezii care se citește încet, cu pauze pentru reflecție, fiind alegerea ideală pentru cei care vor să își lase gândurile să curgă în ritmul mării sau al unei după-amieze liniștite de vacanță.

„Țara Femeilor” – Charlotte Perkins Gilman, trad. Elena Gorgan

Publicat pentru prima dată în 1915 și redescoperit de generațiile feministe ale secolului XX, acest roman-cult imaginează o societate alcătuită exclusiv din femei. O lectură fascinantă și surprinzător de actuală, perfectă pentru cititorii interesați de idei, istorie și perspective diferite asupra lumii în care trăim.

„Arse de soare” – Chloe Michelle Howarth, trad. Paul Simula

O vară fierbinte într-un sat irlandez, o iubire care schimbă totul și o tânără obligată să aleagă între conformism și libertate. Romanul de debut al lui Chloe Michelle Howarth este una dintre acele povești tandre și dureroase care te însoțesc mult timp după ultima pagină.

„Iepurița” – Mona Awad, trad. Mihnea Gafița

Pentru cei care preferă lecturi bizare, inteligente și imposibil de încadrat într-un singur gen, „Iepurița” este alegerea verii. Satiră, horror, fantasy și umor negru se împletesc într-un roman cult care transformă experiența universitară într-un coșmar fascinant și memorabil.

„Legende & Latte” – Travis Baldree, trad. Iulia Dromereschi

Una dintre cele mai îndrăgite apariții fantasy din ultimii ani, „Legende & Latte” demonstrează că nu toate aventurile au nevoie de bătălii epice. Cu o orcă în centrul acțiunii, care decide să renunțe la viața de mercenar pentru a deschide o cafenea, romanul are un aer blând precum o dimineață de vară, oferind cititorului confort, optimism și mult farmec. Lectura perfectă pentru diminețile leneșe de vacanță.

„Pastă de fasole dulce” – Durian Sukegawa, trad. Iolanda Prodan

Un bestseller internațional care a emoționat cititori din întreaga lume. Povestea prieteniei dintre un bărbat dezamăgit de viață și o femeie în vârstă care ascunde un trecut dureros devine o meditație delicată despre iertare, compasiune și frumusețea lucrurilor simple.

„your name.” – Makoto Shinkai, trad. Iolanda Prodan

Romanul lui Makoto Shinkai spune povestea a doi adolescenți care fac schimb de corpuri și ale căror destine se intersectează într-un mod neașteptat. Romantic, amuzant și emoționant, este o lectură ideală pentru fanii culturii japoneze și a poveștilor care lasă urme.

„Jumătate din vârsta lui” – Jennette McCurdy, trad. Bogdan Ghiurco

După succesul fenomenal al volumului autobiografic „Mă bucur că mama a murit”, Jennette McCurdy revine cu un roman de debut provocator, incomod și extrem de amuzant. O explorare curajoasă a dorinței, vulnerabilității și autoamăgirii, perfectă pentru cititorii care caută personaje memorabile și povești care sparg convențiile.

„Adevărata poveste a lui Raja cel naiv (și a mamei sale)” – Rabih Alameddine, trad. Daniela Preda

Câștigător al National Book Award 2025, romanul lui Rabih Alameddine este o combinație remarcabilă de umor, melancolie și reflecție asupra familiei, memoriei și identității. O carte amplă și generoasă, ideală pentru vacanțele în care ai timp să te lași absorbit de o poveste complexă și profund umană.

„Fundamental” – Nussaibah Younis, trad. Irina-Marina Borțoi

Una dintre cele mai apreciate apariții literare recente, nominalizată la Women’s Prize for Fiction, „Fundamental” combină umorul acid cu teme extrem de actuale. Prin vocea memorabilă a protagonistei sale, romanul oferă o perspectivă inteligentă și surprinzătoare asupra radicalizării, identității și relațiilor umane.

Vacanța perfectă începe cu o carte bună

Indiferent dacă preferați să citiți pe șezlong, într-un hamac, într-un tren spre o nouă destinație sau pe balcon, în serile calde de vară, aceste titluri publicate de Alice Books oferă aventuri literare pentru toate gusturile. 

Despre ALICE BOOKS

Alice Books este o editură suficient de trăsnită încât să-ți propună lucruri la care nici nu te-ai fi așteptat în feed-ul vieții. Editura își propune să îi familiarizeze pe cititori cu diferite culturi, să aducă speranță într-o lume dominată de schimbări haotice, să deschidă conversații necesare și să spună lucrurilor pe nume, cu autenticitate și onestitate. Titlurile sale deschid minți, vindecă, apropie, aduc claritate și ne ajută să ne cunoaștem mai bine. 

Colecții: ALT UNGHI, CLOSURE, Evergreen, Book Nook, Mysterious Alice, Young Alice, Classic Alice, Modern Alice, Yesterday, Graphic Alice, Kokoro, Daring Alice, Little Alice. 

Printre autorii publicați se numără: Jennette McCurdy, Charlotte Perkins Gilman, Saraid de Silva, Cella Serghi, Mona Awad, Sarah Wynn-Williams, Sabahattin Ali, Katie Kirby, Miguel Gane, Osamu Dazai, Sohn Won-Pyung, Mick Herron, M.L. Rio, Yu Miri, Sang Young Park, Baek Sehee, Makoto Shinkai, Naruki Nagakawa, Aiden Thomas, Michelle Zauner, Keum Suk Gendry-Kim, Perhat Tursun, Jacqueline Harpman, Natsume Soseki, Yoru Sumino. 

Website: https://alicebooks.ro/
Facebook: www.facebook.com/alicebooks.ro
Instagram: www.instagram.com/alicebooks.ro
TikTok: www.tiktok.com/@alicebooks.ro

The post Lecturi de vacanță de la Alice Books: cărți pe care să le iei cu tine la plajă, în avion sau în serile lungi de vară appeared first on La Cafea.

Sărbătoarea are loc pe 24 iunie și coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul creștin ortodox. Dincolo de componenta religioasă însă, originile sale sunt considerate mult mai vechi și sunt legate de practici agrare și de celebrarea perioadei în care natura ajunge la apogeul dezvoltării sale.

Originile unei sărbători care îmbină credințe precreștine și tradiții religioase

În tradiția populară românească, Sânzienele sunt descrise drept ființe feminine supranaturale, zâne binevoitoare care aduc fertilitate, sănătate și belșug. Legendele populare spun că acestea dansează în aer sau prin poieni, iar prezența lor este asociată cu prosperitatea naturii și a comunităților.

Totuși, credințele vechi susțin că Sânzienele nu sunt întotdeauna blânde. Dacă oamenii nu respectă anumite tradiții sau dacă sărbătoarea este ignorată, ele pot deveni pedepsitoare, provocând secetă, boli sau ghinion. Aceste povești reflectă modul în care comunitățile tradiționale explicau fenomenele naturale și încercau să mențină echilibrul dintre om și natură.

Noaptea în care „se deschid cerurile”

Una dintre cele mai răspândite credințe populare afirmă că în noaptea de Sânziene granița dintre lumea oamenilor și cea nevăzută devine mai fragilă. Expresia „se deschid cerurile” apare frecvent în tradițiile românești și este asociată cu o perioadă în care energiile benefice sunt mai puternice.

În mai multe regiuni ale țării există povești despre apariția ielelor, personaje mitologice considerate misterioase și imprevizibile. Acestea ar fi dansat în cercuri prin păduri sau pe câmpuri, iar locurile în care se spune că au trecut deveneau spații pe care oamenii evitau să le atingă.

Dincolo de dimensiunea fantastică, astfel de legende aveau și un rol practic. În societățile rurale, ele funcționau adesea ca reguli nescrise care îi făceau pe oameni să evite zone considerate periculoase sau să respecte anumite perioade importante din calendarul agricol.

Ritualurile iubirii și căutarea ursitului

Cele mai cunoscute tradiții de Sânziene sunt cele legate de dragoste și destin. Tinerele necăsătorite obișnuiau să culeagă flori galbene de sânziene și să împletească cununi pe care le așezau sub pernă, în speranța că își vor visa viitorul soț.

În alte zone, cununile erau aruncate pe acoperișul casei. Dacă acestea rămâneau agățate, semnul era interpretat ca o apropiere a căsătoriei. Dacă alunecau sau cădeau, tradiția considera că momentul urma să întârzie.

Astăzi, aceste obiceiuri sunt privite mai degrabă ca elemente de patrimoniu cultural decât ca metode reale de a anticipa viitorul. Cu toate acestea, ele continuă să fie păstrate pentru valoarea lor simbolică și pentru legătura cu identitatea locală.

Puterea naturii și ritualurile de protecție

Noaptea de Sânziene era asociată și cu proprietățile speciale ale plantelor și ale naturii. Se credea că florile culese în această perioadă capătă puteri vindecătoare, iar roua dimineții era folosită în ritualuri pentru sănătate și frumusețe.

În unele sate, femeile mergeau înainte de răsărit pentru a aduna rouă de pe câmp, considerată un simbol al purificării și al norocului. Tot în această perioadă erau aprinse focuri ritualice, iar tinerii purtau torțe pe dealuri sau în jurul gospodăriilor.

Scopul acestor gesturi era unul clar: protejarea recoltelor și alungarea forțelor considerate nefavorabile. În trecut, astfel de practici reprezentau încercări simbolice de a controla incertitudinile unei vieți dependente de agricultură și de condițiile naturale.

De ce Noaptea de Sânziene continuă să fascineze

Chiar dacă multe dintre credințele populare și-au pierdut funcția inițială, interesul pentru această sărbătoare nu a dispărut. Festivaluri culturale, evenimente dedicate tradițiilor și inițiative de promovare a patrimoniului românesc readuc anual în atenție simbolistica Sânzienelor.

Dincolo de superstiții și magie, această noapte vorbește despre teme care rămân actuale: iubirea, speranța, dorința de schimbare și nevoia oamenilor de a găsi sens în ceea ce nu pot controla. Tocmai această combinație dintre mister, tradiție și simbolism explică de ce Noaptea de Sânziene continuă să ocupe un loc special în cultura românească.

The post Noaptea de Sânziene, una dintre cele mai misterioase tradiții românești: între mit, dragoste și ritualuri vechi appeared first on La Cafea.

Lansarea colecției a avut loc în cadrul unui eveniment special organizat la standul Crime Scene Press de la Bookfest, la care au participat istoricul Adrian Cioroianu și Alexandru Arion, directorul Crime Scene Press. Discuția a explorat modul în care marile fenomene criminale au modelat evoluția societăților moderne și felul în care realitatea depășește adesea ficțiunea.

Prin noua colecție, Crime Scene Press își extinde universul editorial dincolo de ficțiune și propune cititorilor o nouă perspectivă asupra lumii crime, prin volume care combină documentarea riguroasă cu ritmul alert al unui thriller.

„Cititorii de crime și thriller sunt fascinați de mistere, investigații și de mecanismele ascunse ale puterii. Prin SPOTLIGHT ne-am dorit să aducem în prim-plan poveștile reale care au inspirat multe dintre temele explorate de literatura de suspans și să arătăm că uneori realitatea este mai spectaculoasă decât orice roman”, a declarat Alexandru Arion, director Crime Scene Press.

„Mafia: O istorie globală” deschide noua colecție

Primul volum publicat în cadrul colecției este „Mafia: O istorie globală”, semnat de istoricul Ryan Gingeras, bestseller internațional tradus în 27 de țări și unul dintre cele mai apreciate titluri de non-ficțiune dedicate fenomenului crimei organizate.

Cartea urmărește aproape două secole de istorie a organizațiilor mafiote și analizează influența pe care acestea au exercitat-o asupra economiei globale, politicii și instituțiilor statului. De la Al Capone și Pablo Escobar până la El Chapo și Dawood Ibrahim, Ryan Gingeras reconstruiește ascensiunea unor figuri legendare și explică modul în care rețelele criminale au devenit actori cu impact global.

Bazându-se pe ani de cercetare privind traficul internațional de droguri și evoluția structurilor de crimă organizată, autorul demonstrează că lumea interlopă nu a existat niciodată separat de lumea oficială, ci a influențat constant dezvoltarea statelor moderne și a economiei globale.

Îmbinând analiza istorică aprofundată cu tensiunea narativă specifică unui thriller documentar, volumul oferă o perspectivă captivantă asupra relației complexe dintre putere, bani și criminalitate.

Un autor de referință în studiul istoriei moderne

Ryan Gingeras este profesor la catedra de securitate națională la Naval Postgraduate School și specialist în istoria modernă a Europei de Est și a Orientului Mijlociu. Autor a șapte volume de istorie și cercetător recunoscut internațional, Gingeras a publicat articole și analize în publicații prestigioase precum The New York Times, The Washington Post, Foreign Affairs și Middle East Journal.

Publicului român îi este cunoscut și datorită volumului Ultimele zile ale Imperiului Otoman, iar activitatea sa academică include colaborări cu instituții importante ale administrației americane, printre care Departamentul de Stat, Departamentul Apărării și Departamentul Energiei.

Când realitatea depășește ficțiunea

Colecția SPOTLIGHT se adresează cititorilor care iubesc suspansul, dar sunt la fel de interesați de poveștile reale din spatele fenomenelor care au modelat lumea contemporană.

Dacă thrillerul explorează întrebarea „Ce s-ar putea întâmpla?”, SPOTLIGHT pornește de la o premisă și mai fascinantă: „Așa s-a întâmplat cu adevărat”.

Succesul de care s-a bucurat „Mafia: O istorie globală” la Bookfest 2026 confirmă interesul tot mai mare al publicului pentru volume care combină rigoarea documentării cu intensitatea unei lecturi de suspans. Cartea s-a numărat printre cele mai căutate titluri de la standul Crime Scene Press pe durata târgului, marcând un debut promițător pentru noua colecție.

Prin lansarea SPOTLIGHT, Crime Scene Press își continuă misiunea de a aduce în România cele mai relevante și captivante voci ale genurilor crime, mystery și thriller, extinzând în același timp granițele acestora către teritorii în care realitatea este la fel de spectaculoasă ca ficțiunea.

Urmăriți Crime Scene Press online pentru noutăți, suprize și oferte: Website, Facebook,
Instagram,TikTok.

The post Crime Scene Press lansează colecția SPOTLIGHT, dedicată poveștilor reale care au inspirat lumea crime și thriller. Primul titlu: bestsellerul internațional „Mafia: O istorie globală” de Ryan Gingeras appeared first on La Cafea.

Ceremonia a reunit zeci de mii de credincioși și vizitatori în jurul bazilicii, alături de oficialități spaniole, reprezentanți ai Bisericii Catolice și membri ai familiei regale. Regele Felipe al VI-lea și regina Letizia au participat la liturghia solemnă oficiată în interiorul monumentului, în timp ce mulțimile au urmărit desfășurarea evenimentelor atât din apropierea bazilicii, cât și prin transmisiuni publice.

În cadrul slujbei, Suveranul Pontif a descris Sagrada Familia drept o „capodoperă de piatră, culoare și lumină”, subliniind că edificiul reprezintă un exemplu remarcabil al modului în care credința, arta și natura pot fi reunite într-o singură creație arhitecturală. Papa a evidențiat contribuția lui Gaudí la patrimoniul spiritual și cultural al Europei și a amintit că arhitectul catalan este considerat de mulți credincioși „Arhitectul lui Dumnezeu”, datorită profundei sale credințe religioase și a simbolismului creștin integrat în operele sale.

Momentul central al comemorării a fost inaugurarea Turnului lui Isus Hristos, care ridică înălțimea totală a bazilicii la 172,5 metri și transformă oficial Sagrada Familia în cea mai înaltă biserică din lume. Noua structură, finalizată după mai bine de un secol de la debutul lucrărilor, reprezintă una dintre cele mai importante etape din istoria construcției începute în 1882. Deși turnul principal este acum complet, proiectul nu este încă încheiat, fiind în continuare necesare lucrări la Fațada Gloriei și la alte elemente exterioare ale complexului.

După încheierea ceremoniei religioase, cerul Barcelonei a fost luminat de un amplu spectacol vizual. Jocuri de lumini, proiecții și drone au transformat fațada bazilicii într-un omagiu dedicat lui Gaudí. Imagini inspirate din opera arhitectului și reprezentări ale acestuia au fost proiectate pe monument, în timp ce mii de persoane au urmărit evenimentul din jurul clădirii. Potrivit relatărilor din presa internațională, spectacolul a fost conceput pentru a celebra atât finalizarea turnului central, cât și moștenirea artistică lăsată de creatorul monumentului.

Antoni Gaudí a preluat proiectul Sagrada Familia în 1883 și și-a dedicat ultimii peste 40 de ani ai vieții acestui edificiu. La moartea sa, în 1926, după ce a fost lovit de un tramvai, doar o mică parte a bazilicii fusese finalizată. Cu toate acestea, planurile și modelele sale au permis generațiilor următoare de arhitecți și constructori să continue lucrarea. De-a lungul timpului, proiectul a trecut prin numeroase dificultăți, inclusiv distrugerea unor documente originale în timpul Războiului Civil Spaniol și perioade de întrerupere a finanțării.

În prezent, Sagrada Familia este unul dintre cele mai vizitate monumente din Europa și una dintre cele mai cunoscute creații arhitecturale ale secolului al XX-lea. Bazilica îmbină elemente gotice și moderniste cu forme inspirate din natură, caracteristici care au făcut din opera lui Gaudí un reper al arhitecturii mondiale. În interior, coloanele ramificate și vitraliile colorate creează efecte vizuale unice, iar fiecare detaliu al construcției este încărcat de simboluri religioase.

Comemorarea centenarului morții lui Antoni Gaudí și inaugurarea Turnului lui Isus Hristos reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a bazilicii. Prin prezența Papei Leon al XIV-lea și prin amploarea manifestărilor organizate la Barcelona, evenimentul a reconfirmat statutul Sagradei Familia drept unul dintre cele mai importante simboluri religioase și culturale ale Spaniei.

The post Turnul lui Isus Hristos, inaugurat la Sagrada Familia în prezența Papei Leon al XIV-lea (VIDEO) appeared first on La Cafea.

Unul dintre cele mai apreciate momente ale ediției din acest an a fost prezența lui Miguel Gane la Bookfest. Autorul volumelor Albastru și Când o să te faci mare a participat la o serie de evenimente dedicate cititorilor, iar sesiunea de autografe organizată la standul Alice Books s-a întins pe durata a trei ore, timp în care a semnat cărți și a stat de vorbă cu cititorii veniți să-l întâlnească. Entuziasmul din jurul apariției sale la Bookfest s-a reflectat și în vânzări: Albastru a devenit cel mai bine vândut titlu Alice Books la această ediție a târgului.

De la romane premiate și bestsellere internaționale până la poezie și ficțiune speculativă, standul editurii a atras mii de vizitatori pe parcursul festivalului. Iată care au fost cele mai vândute titluri Alice Books la această ediție Bookfest:

1. Albastru – Miguel Gane
2. Țara Femeilor – Charlotte Perkins Gilman
3. Fundamental – Nussaibah Younis
4. Jumătate din vârsta lui – Jennette McCurdy
5. Adevărata poveste a lui Raja cel naiv (și a mamei sale) – Rabih Alameddine
6. Când o să te faci mare – Miguel Gane
7. Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat – Jacqueline Harpman
8. Cutia Pandorei – Osamu Dazai
9. Buticul zilelor ploioase – You Yeong-Gwang
10. Kokoro – Natsume Sōseki

1. Albastru – Miguel Gane, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari

Cel mai bine vândut poet contemporan de limbă spaniolă, Miguel Gane, a revenit în atenția cititorilor români cu primul său volum de poezii publicat în limba română. Albastru este o carte despre iubire, pierdere, renaștere și fragilitatea emoțiilor umane, o antologie la care Miguel a lucrat împreună cu traducătorul pentru a șlefui experiența lecturii.

Născut în România și stabilit în Spania încă din copilărie, Miguel Gane este unul dintre cei mai apreciați autori contemporani de limbă spaniolă. Volumele sale de poezie s-au vândut în sute de mii de exemplare și au fost traduse în numeroase țări. 

2. Țara Femeilor – Charlotte Perkins Gilman, traducere de Elena Gorgan

Publicat inițial în 1915, Țara Femeilor este una dintre cele mai importante utopii feministe din literatura universală. Romanul imaginează o societate izolată, locuită exclusiv de femei, care și-a construit propriul model de civilizație bazat pe solidaritate, educație și cooperare.

Charlotte Perkins Gilman (1860–1935) a fost una dintre cele mai influente scriitoare și activiste feministe americane. Opera sa continuă să inspire dezbateri despre egalitatea de gen și rolul femeilor în societate. 

3. Fundamental – Nussaibah Younis, traducere de Irina-Marina Borțoi

Unul dintre cele mai discutate debuturi literare recente, nominalizat la Women’s Prize for Fiction 2025, Fundamental urmărește povestea Nadiei Amin, o specialistă în deradicalizare care ajunge să coordoneze un program ONU în Irak. Cu mult umor, inteligență și spirit critic, romanul explorează teme precum identitatea, extremismul și limitele dorinței de a-i salva pe ceilalți.

Nussaibah Younis este doctor în relații internaționale și una dintre cele mai respectate experte în istoria contemporană a Irakului. A colaborat cu publicații precum The New York Times, The Guardian și BBC. 

4. Jumătate din vârsta lui – Jennette McCurdy, traducere de Bogdan Ghiurco

După succesul fenomenal al volumului autobiografic Mă bucur că mama a murit, Jennette McCurdy revine cu un roman curajos, provocator și plin de umor negru. Jumătate din vârsta lui explorează obsesia, vulnerabilitatea și căutarea identității prin povestea unei tinere fascinate de profesorul său de scriere creativă.

Jennette McCurdy este actriță, regizoare și scriitoare. Memoriile sale au fost bestseller #1 New York Times și s-au vândut în peste patru milioane de exemplare. Traducerea romanului este realizată de Bogdan Ghiurco.

5. Adevărata poveste a lui Raja cel naiv (și a mamei sale) – Rabih Alameddine, traducere de Daniela Preda

Câștigător al National Book Award 2025, romanul lui Rabih Alameddine este o poveste emoționantă despre familie, memorie, exil și supraviețuire. Raja, profesor de filosofie în Beirut, încearcă să-și găsească libertatea într-o lume marcată de crize personale și politice.

Rabih Alameddine este unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani ai lumii arabe. Născut în Iordania într-o familie libaneză, autorul a fost recompensat de-a lungul carierei cu numeroase premii prestigioase. 

6. Când o să te faci mare – Miguel Gane, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari

Romanul lui Miguel Gane spune povestea unei familii de români emigrată în Spania, văzută prin ochii unui copil de nouă ani. Cu o încărcătură autobiografică puternică, cartea vorbește despre sărăcie, adaptare, familie și dorul de casă.

Volumul a fost primit cu entuziasm atât în Spania, cât și în România, fiind apreciat pentru sinceritatea și sensibilitatea cu care tratează experiența emigrării.

7. Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat – Jacqueline Harpman, traducere de Diana Lupu

Considerat un clasic al ficțiunii speculative, romanul lui Jacqueline Harpman urmărește destinul unei tinere care a crescut captivă, alături de alte femei, într-o lume postapocaliptică. O meditație profundă asupra libertății, identității și condiției umane, cartea a devenit, în ultimii ani, un fenomen internațional redescoperit de noile generații de cititori.

Jacqueline Harpman (1929–2012) a fost scriitoare și psihanalistă belgiană, laureată a prestigiosului Prix Médicis. 

8. Cutia Pandorei – Osamu Dazai, traducere de Iolanda Prodan

Unul dintre cele mai importante romane japoneze despre perioada care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, Cutia Pandorei surprinde căutarea identității într-o societate aflată în plină transformare. Povestea se desfășoară într-un sanatoriu pentru bolnavi de tuberculoză și abordează teme precum singurătatea, speranța și reinventarea de sine.

Osamu Dazai (1909–1948) este unul dintre cei mai influenți scriitori japonezi ai secolului XX, autorul unor capodopere precum Dezumanizat și Amurg. 

9. Buticul zilelor ploioase – You Yeong-Gwang, traducere de Virgil-Mihai Țâru

Fenomen editorial în Coreea de Sud și bestseller internațional, Buticul zilelor ploioase spune povestea unei adolescente care descoperă un magazin magic unde oamenii își pot schimba viața. Un roman plin de imaginație, emoție și reflecții despre fericire și alegerile care ne definesc.

You Yeong-Gwang s-a făcut remarcat prin această carte scrisă în timp ce lucra ca livrator de mâncare. Succesul extraordinar al romanului a dus la traducerea lui în peste douăzeci de limbi. 

10. Kokoro – Natsume Sōseki, traducere de Iolanda Prodan

Considerat cel mai bine vândut și cel mai influent roman japonez din toate timpurile, Kokoro este o explorare subtilă a prieteniei, vinovăției, iubirii și transformărilor sociale din Japonia de la începutul secolului XX.

Natsume Sōseki (1867–1916) este considerat părintele romanului japonez modern, iar operele sale sunt studiate și astăzi în școli și universități din Japonia. Ediția Alice Books reprezintă prima versiune integrală și necenzurată publicată în limba română, în traducerea Iolandei Prodan.

Despre ALICE BOOKS

Alice Books este o editură suficient de trăsnită încât să-ți propună lucruri la care nici nu te-ai fi așteptat în feed-ul vieții. Editura își propune să îi familiarizeze pe cititori cu diferite culturi, să aducă speranță într-o lume dominată de schimbări haotice, să deschidă conversații necesare și să spună lucrurilor pe nume, cu autenticitate și onestitate. Titlurile sale deschid minți, vindecă, apropie, aduc claritate și ne ajută să ne cunoaștem mai bine. 

Colecții: ALT UNGHI, CLOSURE, Evergreen, Book Nook, Mysterious Alice, Young Alice, Classic Alice, Modern Alice, Yesterday, Graphic Alice, Kokoro, Daring Alice, Little Alice. 

Printre autorii publicați se numără: Jennette McCurdy, Charlotte Perkins Gilman, Saraid de Silva, Cella Serghi, Mona Awad, Sarah Wynn-Williams, Sabahattin Ali, Katie Kirby, Miguel Gane, Osamu Dazai, Sohn Won-Pyung, Mick Herron, M.L. Rio, Yu Miri, Sang Young Park, Baek Sehee, Makoto Shinkai, Naruki Nagakawa, Aiden Thomas, Michelle Zauner, Keum Suk Gendry-Kim, Perhat Tursun, Jacqueline Harpman, Natsume Soseki, Yoru Sumino. 

Website: https://alicebooks.ro/
Facebook: www.facebook.com/alicebooks.ro
Instagram: www.instagram.com/alicebooks.ro
TikTok: www.tiktok.com/@alicebooks.ro

The post Cele mai apreciate titluri Alice Books la Bookfest 2026 appeared first on La Cafea.

Una dintre cele mai vechi și importante sărbători ale creștinătății, Rusaliile – cunoscută în plan religios drept Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea – readuce în prim-plan, în anul 2026, legătura indisolubilă dintre dogma bisericească și moștenirea spirituală a satului românesc. Conform calendarului creștin-ortodox oficial, sărbătoarea este celebrată la fix 50 de zile de la Învierea Domnului (Paștele fiind sărbătorit pe 12 aprilie în 2026), ceea ce plasează Rusaliile în zilele de duminică, 31 mai, și luni, 1 iunie.

Dincolo de dimensiunea mistică, perioada aduce pentru majoritatea angajaților din România o minivacanță prelungită, garantată prin legislația muncii, în condițiile în care prima și a doua zi de Rusalii sunt declarate zile libere nelucrătoare.

Semnificația teologică: Nașterea Bisericii Creștine

Potrivit scrierilor teologice oficiale transmise de Patriarhia Română, Rusaliile marchează momentul în care Duhul Sfânt, sub forma unor limbi de foc, s-a pogorât peste Sfinții Apostoli, reuniți la Ierusalim. Acest eveniment le-a oferit ucenicilor lui Iisus Hristos capacitatea de a vorbi în limbi pe care nu le cunoșteau anterior, oferindu-le darul de a răspândi învățătura creștină la toate popoarele lumii.

Istoricii religioși și reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR) subliniază că Cincizecimea reprezintă momentul simbolic al întemeierii Bisericii creștine ca instituție divină și umană, prin botezul primelor 3.000 de persoane care au urmat propovăduirea Sfântului Apostol Petru în acea zi.

În lăcașurile de cult, slujba de Rusalii este unică: duminică, imediat după Sfânta Liturghie, se săvârșește „Vecernia Plecării Genunchilor”. În cadrul acestei rânduieli, preoții citesc șapte rugăciuni speciale de binecuvântare, iar credincioșii stau în genunchi, reconstituind starea de smerenie și primire a harului divin.

Împletirea dogmei cu mitul: Tradițiile românești din secolul XXI

Paralel cu canoanele bisericești, spațiul cultural românesc păstrează un strat arhaic extrem de puternic asociat acestei perioade, documentat de etnologii Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române. În mitologia populară, „Rusaliile” sau „Ielele” sunt imaginate ca făpturi supranaturale, spirite ale aerului care pedepsesc persoanele ce nu le respectă zilele sau care muncesc în timpul acestei sărbători.

Pentru a se proteja de furia acestor entități, românii păstrează în comunitățile rurale o serie de ritualuri de protecție:

• Sfințirea frunzelor de nuc și tei: În duminica praznicului, credincioșii aduc la biserică ramuri verzi de nuc și tei, care simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt. După ce sunt sfințite de preoți, crengile sunt așezate la icoane, la uși sau la ferestre, având rolul tradițional de a alunga spiritele rele și grindina.

• Moșii de Vară: Sâmbăta dinaintea Rusaliilor (30 mai 2026) este dedicată pomenirii generale a celor adormiți. În comunități se împart vase de lut sau de porțelan, căni cu lapte, colaci și cireșe, obicei păstrat intact în special în zonele rurale din Muntenia, Oltenia și Moldova.

• Jocul Călușarilor: Unul dintre cele mai spectaculoase și complexe ritualuri din patrimoniul imaterial UNESCO, Călușul, se practică în săptămâna Rusaliilor, în special în sudul țării. Călușarii merg din casă în casă pentru a juca un dans ritualic menit să aducă sănătate, fertilitate și să-i vindece pe cei „luați din Rusalii”.

Cadru legal: Minivacanța de Rusalii și 1 Iunie în 2026

În plan administrativ, anul 2026 aduce o coincidență calendaristică rară și favorabilă pentru salariați și elevi. A doua zi de Rusalii (1 iunie) coincide exact cu Ziua Copilului, ambele fiind reglementate ca zile libere de la stat conform Articolului 139 din Codul Muncii al României.

Astfel, deși calendarul oficial cumulează două sărbători legale în aceeași zi, românii beneficiază de un weekend prelungit de trei zile (sâmbătă, 30 mai – luni, 1 iunie). Pentru sectorul bugetar și sistemul de învățământ, reluarea activității instituționale se va face începând de marți, 2 iunie. Inspectoratele școlare și companiile din sectorul public aplică aceste prevederi legale, excepție făcând unitățile sanitare și cele din unitățile cu foc continuu, unde personalul va fi remunerat conform normelor speciale pentru zile de sărbătoare.

Prin structura sa dublă – solemnitate religioasă de vârf și tezaur de folclor – sărbătoarea Rusaliilor rămâne în 2026 un pilon esențial al identității românești, demonstrând capacitatea comunităților de a menține vii tradițiile ancestrale în mijlocul unei societăți moderne.

The post Rusalii 2026 – semnificații, tradiții și tot ce trebuie să știi appeared first on La Cafea.

Tenorul Paul Celmare este un artist care impresionează prin sinceritatea cu care trăiește fiecare rol. Laureat al mai multor premii naționale și internaționale și prezent constant pe scena Operei Naționale din București, el și-a construit un drum artistic bazat pe muncă, disciplină și o profundă iubire pentru muzică. Frecvent, Paul este invitat de onoare la edițiile Dialogurilor Eminesciene organizate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), unde prezența lui aduce emoție, noblețe și un plus de lumină fiecărui moment cultural. 

Recent, Paul Celmare a avut premiera în „Tosca” de Puccini, într-un cadru cu totul special, la Muzeul Micul Paris din București. Împreună cu echipa artistică, a reușit să ofere publicului o experiență extraordinară – intensă, rafinată și profund captivantă – transformând spațiul muzeal într-un univers liric fascinant.

În fiecare apariție, Paul Celmare oferă publicului nu doar tehnică și expresie, ci și o parte din sufletul său. De aceea, întâlnirea cu el – fie pe scene mari, fie în spații intime – devine mereu un moment de autenticitate și trăire. Acest interviu deschide o fereastră către parcursul său artistic, către bucuriile și provocările unui tenor aflat într-o frumoasă ascensiune.

Recent ați avut premiera în „Tosca”, într-un cadru cu totul special, la Muzeul Micul Paris din București. Cum ați trăit această experiență și ce a însemnat pentru dumneavoastră să interpretați un rol atât de intens într-un spațiu atât de încărcat de istorie și atmosferă?

„Tosca” de Giacomo Puccini este una dintre operele mele preferate, o lucrare pe care o ascult cu mare drag și care m-a însoțit încă din studenție. Dorința de a interpreta rolul lui Mario Cavaradossi este veche, iar în ultimii ani m-am pregătit constant pentru el, atât vocal, cât și în ceea ce privește înțelegerea profundă a personajului.

Experiența de la Muzeul Micul Paris a fost cu adevărat specială. Încă de la primele repetiții am simțit că pot construi un personaj credibil și autentic, iar această confirmare interioară mi-a arătat că rolul mi se potrivește în mod organic.

Cum ați simțit reacția publicului în acest spațiu neconvențional? A schimbat ea felul în care ați abordat rolul?

Spațiul neconvențional, cu publicul atât de aproape, creează o energie aparte. Am simțit susținerea spectatorilor, dorința lor de a trăi povestea împreună cu noi. Această apropiere schimbă totul: dispare orice distanță între artist și public. În acele momente, nu mai sunt eu – devine prezent doar personajul.

„Tosca” este o operă a pasiunilor extreme. Ce provocări ați întâlnit în construirea personajului și cum ați reușit să-i găsiți adevărul interior?

Este un rol cu provocări vocale majore. Muzica lui Puccini cere o tehnică solidă de belcanto, pentru că doar prin stăpânirea ei poți reda intensitatea emoțională autentică. Provocarea mea a fost să îmbin rigoarea tehnică cu trăirea interioară, astfel încât vocea să devină purtătoarea emoției reale.

Ce diferențe simțiți între a cânta într-o sală de operă tradițională și într-un spațiu muzeal, atât de intim și apropiat de public?

Diferența principală este adaptarea volumului vocal. În rest, experiența într-un spațiu muzeal este mult mai intensă. Apropierea publicului nu permite nicio mască: spectatorul vede imediat dacă doar interpretezi sau dacă trăiești cu adevărat rolul.

Ați avut momente în repetiții sau în seara premierei care v-au marcat în mod special?

Toate repetițiile au fost o bucurie artistică. Am lucrat alături de soprana Ana-Maria Lungu, pianista Denisa Păscuț și regizorul Eugen Ciocan. Atmosfera era aparte: repetițiile începeau relaxat, uneori cu un ceai și câteva discuții, dar se desfășurau în prezența publicului, care ne vedea, ne filma și ne fotografia chiar în timpul procesului de lucru. Această expunere ne-a făcut să fim și mai concentrați și implicați.

Cum vă pregăttți mental și vocal pentru un rol dramatic precum cel din „Tosca”? Aveți un ritual anume?

Nu am un ritual fix, ci o disciplină zilnică. Sunt mereu pregătit pentru rolurile pe care le-am aprofundat. A cânta înseamnă performanță, asemenea unui sport de înalt nivel. Exercițiile constante fac ca tehnica să devină automatism, iar pe scenă să rămână doar emoția și povestea.

Cum ați colaborat cu echipa artistică și cu regizorul?

Colaborarea a fost excepțională. De la început a existat armonie și dorința comună de a construi ceva autentic. Repetițiile au fost relaxate, dar foarte serioase, iar procesul a fost unul de creștere continuă până la forma finală.

Ce ați descoperit despre dumneavoastră ca artist lucrând la această producție?

Am descoperit că trebuie să am mai multă încredere în mine și în ceea ce fac. Această producție mi-a confirmat că drumul meu artistic este unul corect și că munca susținută aduce rezultate reale.

Cum vedeți evoluția operei în spații alternative, precum muzee, palate sau locații istorice? Credeți că aduce publicul mai aproape de artă?

Cred că este o direcție firească și necesară. Astfel de spații apropie opera de publicul contemporan, obișnuit cu experiențe directe și accesibile. Arta devine mai vie, mai prezentă, mai ușor de simțit.

Care este cel mai frumos compliment primit după premieră?

„Mi-a plăcut foarte mult și vreau să știu dacă mai sunt bilete, ca să vin din nou.” Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai sincere complimente. Arată că spectacolul a reușit să atingă emoțional publicul.

Dacă ar fi să rezumați într-o singură frază ce a însemnat „Tosca” la Muzeul Micul Paris pentru dumneavoastră, care ar fi aceea?

O reafirmare ca artist, într-un proiect care va dăinui și se va impune în timp – un format ce apropie publicul de artă într-un mod direct, sincer și viu.

Pe 5 iunie veți urca din nou pe scenă, de această dată la Sala Dalles, în opera „Carmen”. Ce ne puteți spune despre acest nou proiect și ce alte direcții artistice pregătiți?

„Carmen” de Georges Bizet este un rol pe care îl trăiesc cu mare bucurie. Este un personaj pe care îl simt tot mai aproape și pe care îmi doresc să-l dezvolt în continuare. Pe 5 iunie voi urca pe scena Sălii Dalles, într-un spectacol multimedia regizat de Cătălin Arbore. Acest proiect face parte dintr-un turneu național, iar în perioada următoare pregătesc numeroase spectacole și direcții artistice noi.

The post Paul Celmare, triumf în Tosca – Muzeul Micul Paris devine scenă de opera appeared first on La Cafea.

Cristian Mungiu a fost recompensat cu trofeul Palme d’Or pentru filmul „Fjord”, în cadrul ceremoniei de închidere a Festivalului de Film de la Cannes, desfășurată la Palatul Festivalurilor și Congreselor de pe Croazetă. Distincția confirmă încă o dată statutul internațional al regizorului român, care devine unul dintre puținii cineaști europeni premiați de două ori la cel mai prestigios festival de film din lume.

„Fjord” marchează revenirea lui Cristian Mungiu în competiția oficială de la Cannes cu o producție centrată pe tensiunile dintre valori religioase tradiționale și normele sociale ale unei societăți occidentale contemporane. Acțiunea filmului este plasată în Norvegia și urmărește povestea unei familii româno-norvegiene profund religioase, interpretată de Sebastian Stan și Renate Reinsve, care încearcă să se adapteze într-un mediu ce promovează toleranța și diversitatea culturală.

La început, familia pare să se integreze fără dificultăți în comunitatea locală. Situația se schimbă însă radical după apariția unor suspiciuni privind acte de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să investigheze modul în care cei doi părinți își educă cei cinci copii și contestă regulile stricte impuse în familie, inclusiv interdicția privind utilizarea smartphone-urilor și a platformei YouTube. În același timp, credința religioasă a cuplului devine un punct central al conflictului dintre familie și instituțiile statului.

Tensiunile ating punctul culminant în momentul în care autoritățile declanșează o procedură de plasament pentru copii, inclusiv pentru cel mai mic dintre frați, un nou-născut aflat încă în perioada de alăptare. Filmul explorează astfel dificultatea dialogului între oameni care împărtășesc valori și viziuni complet diferite asupra lumii, dar și modul în care frica, suspiciunea și lipsa comunicării pot transforma rapid diferențele culturale într-un conflict ireconciliabil.

Cristian Mungiu a descris „Fjord” drept o poveste despre polarizare și despre incapacitatea societăților moderne de a înțelege perspective diferite fără a le transforma imediat într-o confruntare. Temele abordate în film continuă direcția realistă și socială care a consacrat cinematografia regizorului român pe marile scene internaționale.

Succesul de la Cannes consolidează parcursul impresionant al lui Cristian Mungiu la festivalul francez. În 2007, cineastul român a câștigat Palme d’Or pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, film considerat unul dintre reperele Noului Val Românesc. Ulterior, Mungiu a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 pentru „După dealuri”, iar în 2016 a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor pentru „Bacalaureat”.

Ceremonia de decernare a premiilor de la Cannes a fost prezentată de actrița franceză Eye Haidara, iar juriul competiției oficiale a fost prezidat de regizorul sud-coreean Park Chan-wook. Ediția din acest an a reunit pe Croazetă unele dintre cele mai importante nume ale cinematografiei mondiale, însă „Fjord” s-a impus în final drept marele câștigător al festivalului.

Premiul obținut de Cristian Mungiu reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale pentru cinematografia românească din ultimii ani și reconfirmă prezența constantă a filmului românesc în circuitul marilor festivaluri europene.

The post Cristian Mungiu câștigă Palme d’Or 2026 la Cannes cu filmul „Fjord” appeared first on La Cafea.

* Matt Haig va ajunge în România la finalul lunii septembrie, în cadrul celei de-a doua ediții NOD – Festivalul Internațional al Drepturilor de Autor Literare

București, 21 mai 2026.  Editura Nemira lansează astăzi, simultan cu edițiile internaționale, noul roman semnat de Matt Haig, „Trenul de la miezul nopții”, în traducerea Andreei Iancu. Una dintre cele mai așteptate apariții editoriale ale anului, cartea a stârnit un interes remarcabil în rândul cititorilor încă înainte de publicarea oficială, confirmând popularitatea și impactul de care se bucură autorul britanic. 

„Trenul de la miezul nopții” este a doua carte din Universul de la Miezul Nopții și le aduce cititorilor o poveste despre iubire, alegeri și șansa de a-ți rescrie viața, păstrând emoția și sensibilitatea care l-au transformat pe Matt Haig într-unul dintre cei mai apreciați și mai bine vânduți scriitori din lume. 

Lansarea din România este însoțită de o serie de evenimente speciale dedicate comunității de cititori ai autorului. Campania de precomandă desfășurată de editura Nemira în perioada 15 aprilie – 20 mai 2026 a inclus un mecanism special prin care fiecare exemplar comandat a fost însoțit de încă o carte oferită cadou, pentru a fi dăruită mai departe – o inițiativă care a transformat această lansare într-o invitație de a împărțăși plăcerea lecturii.

Evenimentul central prin care editura celebrează apariția cărții în România este o experiență în sine, inspirată de universul cărții: o călătorie cu trenul spre Brașov, orașul în care Matt Haig se va întâlni cu cititorii români în această toamnă, autorul numărându-se printre invitații speciali ai celei de-a doua ediții NOD – Festivalul  Internațional al Drepturilor de Autor Literare. Lansarea  include și un club de carte cu totul aparte, o ediție specială organizată alături de Bibliofeel, care va avea loc la librăria Șt. O. Iosif din Brașov, acolo unde o parte dintre cititorii care au primit în avanpremiră un exemplar necorectat al cărții – advanced reading copy – vor avea ocazia să discute cu echipa Nemira despre acest roman și despre apartenența acestuia la universul bestsellerului Biblioteca de la Miezul Nopții. 

Cărțile lui Matt Haig sunt traduse în peste 50 de limbi, iar autorul este cunoscut publicului din România datorită bestsellerelor „Biblioteca de la miezul nopții”, „O viață imposibilă”, „Cum să oprești timpul” și „Umanii”. „Biblioteca de la miezul nopții” a devenit un fenomen editorial global, cu peste 10 milioane de exemplare vândute și 52 de săptămâni petrecute în topul The New York Times.

„Trenul de la miezul nopții” este disponibil pe site-ul Nemira, în librării și în rețelele de retail partenere, în ediție hardcover, începând de astăzi, 21 mai 2026 – ziua apariției internaționale a romanului.

Despre Matt Haig

Matt Haig este autorul mai multor volume foarte bine primite de către public, precum bestsellerele: „O viață imposibilă” (Nemira, 2024), „Familia Radley” (Nemira, 2024), „Biblioteca de la Miezul Nopții” (Nemira, 2020, 2022), „Cartea alinării” (Nemira, 2021), „Gânduri de pe o planetă nervoasă” (Nemira, 2019), „Câteva motive să iubești viața” (Nemira, 2018), „Cum să oprești timpul” (Nemira, 2018, 2023) sau „Umanii” (Nemira, 2016, 2021). 

Ca autor de cărți pentru copii și adolescenți, a câștigat Blue Peter Book Award, Smarties Book Prize și a fost nominalizat de trei ori la Medalia Carnegie. 

În România au mai apărut, la Editura Nemi, printre altele, volumele pentru copii: „Un băiat numit Crăciun” (2016, 2021, 2025), „Fetița care a salvat Crăciunul” (2017, 2025) și „Eu și Moș Crăciun” (2018, 2025). Cărțile lui au fost traduse în peste 40 de limbi. 

Despre Nemira

Nemira este una dintre primele edituri independente din România. A fost fondată în 1991 la București de Valentin Nicolau și continuă să fie și astăzi un business de familie condus de Ana Lotts-Nicolau și Cătălina Nicolau. Editură independentă curajoasă, Nemira are ca prioritate să aducă cititorilor povești puternice și idei provocatoare. Nemira traduce unii dintre cei mai populari și îndrăzneți scriitori din întreaga lume și, în același timp, susține noile generații de scriitori români ale căror voci consideră că trebuie să se facă și mai mult auzite.

În dialog constant cu cititorii, firul roșu al tuturor cărților publicate este #plăcerea lecturii, alături de convingerea profundă că literatura și educația pot schimba destine.

The post „Trenul de la miezul nopții”, noul roman semnat de Matt Haig, este acum disponibil în România simultan cu edițiile internaționale appeared first on La Cafea.

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, celebrată anual pe 21 mai, ocupă un loc aparte în tradiția ortodoxă românească, fiind una dintre cele mai importante zile dedicate unor sfinți în calendarul creștin. În anul 2026, această sărbătoare va coincide cu alte două momente majore ale spiritualității și memoriei naționale – Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor – o suprapunere rară care va transforma ziua de 21 mai într-un reper special pentru credincioși și pentru întreaga societate românească.

În tradiția creștină, Sfinții Constantin și Elena sunt considerați figuri fundamentale pentru istoria creștinismului. Împăratul Constantin cel Mare este recunoscut drept conducătorul care a schimbat destinul religiei creștine în Imperiul Roman. Prin Edictul de la Milano din anul 313, el a acordat libertate de cult creștinilor, punând capăt persecuțiilor îndreptate împotriva acestora. Decizia sa este considerată unul dintre momentele decisive care au permis răspândirea creștinismului în Europa și consolidarea sa ca religie majoră.

Tot lui Constantin îi este atribuită convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, eveniment esențial pentru definirea doctrinară a Bisericii creștine. În iconografia ortodoxă, împăratul este reprezentat adesea ținând în mâini Sfânta Cruce, simbol al credinței pe care a sprijinit-o oficial în imperiu.

Mama sa, Elena, venerată ca Sfânta Împărăteasă Elena, este cunoscută în tradiția creștină pentru pelerinajul său la Ierusalim și pentru descoperirea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sursele istorice și tradiția bisericească menționează că Elena a sprijinit ridicarea mai multor biserici în locurile considerate sfinte pentru creștinism, inclusiv la Ierusalim și Betleem. În spiritualitatea ortodoxă românească, cei doi sfinți sunt considerați protectori ai credinței și ai familiei creștine.

Sărbătoarea are o puternică dimensiune populară în România. Peste 1,5 milioane de români își celebrează onomastica în această zi, printre cele mai răspândite nume fiind Constantin, Costel, Costică, Costin, Cătălin, Elena, Ileana, Lenuța sau Leana. În multe zone ale țării, ziua este marcată prin reuniuni de familie, mese festive și participarea la slujbele religioase organizate în biserici și mănăstiri.

În tradiția populară românească, ziua de Constantin și Elena este asociată și cu mai multe obiceiuri legate de protecția gospodăriei și a recoltelor. În unele regiuni, oamenii aprind focuri ritualice sau afumă gospodăriile pentru a ține departe relele și pentru a proteja animalele și culturile agricole. Totodată, în credința populară, această zi marchează apropierea verii și începutul unei perioade importante pentru muncile agricole.

Anul 2026 va aduce însă o încărcătură aparte acestei sărbători prin coincidența cu Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor. Înălțarea este celebrată la 40 de zile după Paști și amintește momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezența apostolilor. Este unul dintre cele mai importante praznice împărătești din calendarul ortodox, iar perioada dintre Paști și Rusalii este marcată de salutul tradițional „Hristos S-a Înălțat!”, la care credincioșii răspund „Adevărat S-a Înălțat!”.

În România, Înălțarea Domnului are și statutul de Ziua Eroilor. Legătura dintre cele două sărbători datează din anul 1920, când Biserica Ortodoxă Română a decis ca această zi să fie dedicată pomenirii eroilor români căzuți în războaie, în închisori și în lagăre. Ulterior, semnificația a fost consacrată și prin legislație.

Potrivit Patriarhiei Române, în ziua de 21 mai 2026 vor fi oficiate slujbe de pomenire în toate bisericile ortodoxe din țară, iar la ora 12.00 clopotele lăcașurilor de cult vor răsuna simultan în memoria eroilor români. Ceremoniile religioase vor fi completate de manifestări militare și comemorative organizate la monumentele dedicate eroilor.

Suprapunerea celor trei sărbători transformă data de 21 mai 2026 într-un moment aparte pentru România, reunind în aceeași zi dimensiunea spirituală, memoria eroilor și tradițiile populare legate de una dintre cele mai cunoscute sărbători onomastice din calendarul ortodox.

The post 21 mai 2026, zi cu triplă semnificație pentru români: Înălțarea, Ziua Eroilor și Sfinții Constantin și Elena appeared first on La Cafea.