Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, la proba de Limba și literatura română, procentul elevilor care au obținut note egale sau mai mari de 5 a fost de 77,23%, în creștere față de 66,84% înregistrat la simularea din 2025. Chiar și în aceste condiții, aproape un sfert dintre candidați nu au reușit să atingă pragul de promovare, ceea ce confirmă dificultățile persistente la această disciplină.

Situația este mai complicată la proba obligatorie a profilului, respectiv Matematică sau Istorie, unde rata notelor de trecere a fost de 64,48%, aproape identică cu cea din anul anterior, când s-a situat la 63,28%. Astfel, aproximativ 36% dintre elevi nu au obținut nota minimă 5 la această probă, ceea ce o menține drept una dintre cele mai dificile etape ale examenului.

În ceea ce privește proba la alegere a profilului și specializării, rezultatele sunt mai bune, cu o rată de promovare de 73,69%, în creștere față de 69,46% în 2025. Cu toate acestea, aproximativ 26% dintre elevi nu au reușit să obțină note de trecere nici la această probă.

Datele oficiale confirmă astfel o tendință generală de îmbunătățire a rezultatelor la nivel național, creșterile fiind vizibile la toate probele principale. Evoluția este atribuită, potrivit informațiilor comunicate de autorități și reflectate în presa centrală, unei mai bune pregătiri a elevilor și unei implicări mai mari în simulările naționale.

Simularea examenului de Bacalaureat 2026 a fost organizată la nivel național în peste 1.300 de unități de învățământ, iar evaluarea lucrărilor s-a realizat prin intermediul platformei digitalizate utilizate de Ministerul Educației. În total, au fost efectuate peste 760.000 de evaluări, fiecare lucrare fiind corectată de cel puțin doi evaluatori, conform procedurilor oficiale.

Rezultatele simulării nu se contestă și nu se trec în catalog, însă ele sunt utilizate de unitățile de învățământ pentru a analiza nivelul de pregătire al elevilor și pentru a stabili măsuri de remediere înaintea examenului propriu-zis din vară. În perioada următoare, Ministerul Educației urmează să publice și analize detaliate pe itemi, pentru a evidenția tipurile de exerciții care au ridicat cele mai mari dificultăți.

Simularea Bacalaureatului din 2026 arată o evoluție pozitivă față de anul trecut, dar menține semnale de alarmă privind nivelul de pregătire la disciplinele de bază, unde procente importante de elevi continuă să nu atingă pragul minim de promovare.

The post Bacalaureat 2026, rezultate simulare: note mai bune decât în 2025 appeared first on La Cafea.

Această cronică reală despre supraviețuire și iubire dusă la extrem a stârnit un adevărat fenomen internațional:

• 📚 4 săptămâni consecutive în topul New York Times Bestseller
• 🏆 Dublu câștigător la Nero Book Awards 2024 (Cartea Anului & Nonficțiune)
• 🖋 Selectată de Barack Obama ca una dintre cărțile sale preferate ale anului 2025
• 🎬 Opțiune de film în dezvoltare, cu scenariul semnat de Jon Croker (Paddington, The Woman in Black)
• 🌍 Publicată în 17 țări și tradusă în peste 15 limbi

O poveste reală incredibilă: între ocean, iubire și supraviețuire

„Maurice și Maralyn” nu este doar o carte. Este o expediție emoțională în mintea și sufletul a doi oameni care au ales să renunțe la rutina obișnuită pentru visul unei vieți trăite pe mare. Maurice și Maralyn Bailey, doi visători britanici, pornesc, în 1972, într-o călătorie către Noua Zeelandă, departe de convențiile societății.

Totul se schimbă când o balenă se lovește de barca lor în Pacific, și o scufundă. Urmează 118 zile de luptă pentru supraviețuire pe o plută – înfometați, epuizați, dar împreună.

Este o poveste despre limitele rezistenței umane, despre iubirea care sfidează dezintegrarea fizică și mentală, despre forța bine ascunsă a oamenilor obișnuiți, care iese la iveală atunci când sunt puși în fața imposibilului.

De ce cartea a devenit o obsesie globală

Presa a numit-o „nonficțiune care se citește ca un roman perfect”. De fapt, este mai mult decât atât: este o lecție despre limitele rezistenței umane, despre cât de lung e firul care ne leagă de viață atunci când dragostea e ancora.

• „Am citit-o pe nerăsuflate. Și m-am surprins căutând oameni cărora să le citesc fragmente din ea.” – New York Times
• „O minunată meditație despre curaj, vulnerabilitate și devotament.” – The Guardian
• „Îți face inima să explodeze. Un fenomen pur și simplu.” – Harper’s Bazaar

Cine este autoarea?

Sophie Elmhirst este o jurnalistă britanică premiată, colaboratoare pentru The Guardian Long Read, The Economist, The Gentlewoman și Harper’s Bazaar. Cartea sa de debut, „Maurice și Maralyn”, demonstrează un talent narativ rar, transformând un episod real într-o ficțiune care pare imposibil de lăsat din mână.

Cu numeroase premii (inclusiv British Press Award și Foreign Press Award) și o nominalizare la Orwell Prize, Elmhirst și-a câștigat un loc în rândul autorilor de nonficțiune care redefinesc genul.

„Maurice și Maralyn: O balenă, un naufragiu și o poveste de dragoste” nu este doar o carte despre supraviețuire. Sophie Elmhirst a descoperit subiectul cărții de față în timp ce se documenta pentru un articol pe tema dorinței oamenilor de evadare. Astfel, autoarea a realizat o radiografie lucidă a condiției umane, un testament al obsesiei pentru visul unei vieți altfel – și a prețului plătit pentru ea.

Disponibilă în România la Editura ap! (ACT și Politon), „Maurice și Maralyn: O balenă, un naufragiu și o poveste de dragoste” este un must-read al acestui an. O carte despre viață, iubire și curajul de a le trăi până la capăt.

***
ap! (ACT și Politon) este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de carte din România. Specializată în nonficțiune de calitate, editura a adus pe piața locală o serie de autori care au făcut furori în toată lumea, precum Tim Ferriss, Robin Sharma, Tony Robbins, Wayne Dyer, Steve Harvey, Gino Wickman și mulți alții. Totodată, ap! (ACT și Politon) este editura românească sub egida căreia au fost publicate cele mai multe audiobookuri la nivel local. Lansată în 2014, editura a adus în România peste 200 de titluri în format audiobook, multe dintre acestea fiind bestsellere care au făcut înconjurul lumii și au schimbat mii de vieți.

ap! (ACT și Politon) crede în dezvoltarea continuă și aduce cititorilor români titluri care acoperă o gamă variată de subiecte, din sfere precum: dezvoltarea personală și profesională, business, antreprenoriat, spiritualitate sau wellbeing. Titlurile editurii se regăsesc atât în format clasic, cât și sub formă de eBook, MP3 sau audiobook, astfel încât cititorii să se poată bucura de lectură în orice moment al vieții lor.

Urmăriți ap! (ACT și Politon) online: Website, Instagram, Facebook, Linkedin, YouTube, Tik Tok.

The post Fenomen literar internațional: Maurice și Maralyn: O balenă, un naufragiu și o poveste de dragoste appeared first on La Cafea.

La polul opus, cele mai ridicate rate de absolvenți ai învățământului superior se înregistrează în Irlanda (65%), Luxemburg (64%) și Cipru (60%). Aceste cifre reflectă disparități semnificative între statele membre UE în ceea ce privește accesul la educație superioară și dezvoltarea competențelor tinerilor.

Comisia Europeană subliniază că nivelul scăzut al absolvenților de studii superioare poate influența direct perspectivele economice și sociale ale unei țări, având implicații asupra productivității, inovării și ocupării forței de muncă. În România, specialiștii în educație și politici publice atrag atenția asupra necesității unor strategii eficiente pentru creșterea participării la învățământul superior, inclusiv prin programe de sprijin financiar, modernizarea instituțiilor de învățământ și promovarea importanței studiilor universitare în rândul tinerilor.

Datele Eurostat au fost publicate pe 4 septembrie 2025 și oferă o imagine detaliată a nivelului de educație în rândul populației tinere din Uniunea Europeană, evidențiind atât provocările, cât și oportunitățile pentru statele membre în procesul de dezvoltare a capitalului uman.

The post România, pe ultimul loc în UE la numărul de absolvenți de studii superioare appeared first on La Cafea.

Originea zilei de comemorare

Ziua de 23 august nu a fost aleasă întâmplător. Aceasta marchează semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august 1939, între Germania nazistă și Uniunea Sovietică. Tratatul, care includea un protocol secret, a împărțit Europa de Est în sfere de influență, permițând URSS să ocupe state și teritorii precum Polonia de Est, Țările Baltice, Basarabia și nordul Bucovinei. Acest pact a declanșat practic al Doilea Război Mondial și a deschis calea pentru tragedii ce aveau să schimbe destinul continentului.

Dincolo de dimensiunea europeană, pentru România consecințele pactului au fost dramatice. În iunie 1940, sub presiunea ultimatumului sovietic, țara a pierdut Basarabia și nordul Bucovinei, teritorii care au fost ocupate de Armata Roșie. Populația din aceste regiuni a cunoscut deportări masive, arestări arbitrare și represiuni, în timp ce în restul țării, alianța conjuncturală cu Germania nazistă a adus alte forme de suferință, culminând cu Holocaustul pe teritoriul românesc.

România între fascism și comunism

Cele două regimuri totalitare nu au fost doar ideologii opuse, ci și sisteme de dominație care au utilizat teroarea și represiunea pentru a-și menține controlul. În perioada fascistă, România a traversat o alianță cu Germania nazistă, regimul Antonescu fiind responsabil de crime împotriva evreilor și romilor, inclusiv masacre și deportări în Transnistria.

După 1945, înfrângerea Germaniei nu a adus însă libertatea așteptată. România a intrat în sfera de influență sovietică, iar instaurarea comunismului a însemnat o nouă perioadă de teroare: arestări politice, procese înscenate, deportări în Bărăgan, suprimarea libertății religioase și a presei, precum și transformarea țării într-un stat totalitar.

Astfel, românii au cunoscut direct consecințele ambelor sisteme, devenind victime ale unor regimuri care, deși diferite în ideologie, s-au asemănat prin disprețul față de viața umană și prin mecanismele de represiune.

Semnificația zilei de 23 august în memoria colectivă

Comemorarea din 23 august are pentru România un caracter complex. Timp de decenii, regimul comunist a transformat această dată în sărbătoare oficială, marcând „actul de la 23 august 1944”, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste. În realitate, această interpretare a fost folosită propagandistic pentru a legitima noul regim. După 1989, ziua a căpătat un alt sens, fiind reîncadrată în memoria europeană a victimelor totalitarismului.

Astăzi, această zi nu mai este despre glorificarea unei versiuni oficiale a istoriei, ci despre recunoașterea suferinței tuturor celor care au fost persecutați, deportați sau executați de regimurile fasciste și comuniste. Este un moment de reflecție asupra costurilor uriașe plătite de societatea românească și de alte popoare din Europa pentru ideologiile extremiste.

Importanța educativă și civică

Comemorarea victimelor totalitarismului are și o dimensiune educativă majoră. Într-o epocă în care tentațiile populiste și discursurile extremiste pot reapărea, amintirea trecutului devine un avertisment. Tinerii, care nu au trăit ororile războiului sau ale comunismului, trebuie să înțeleagă cât de fragile pot fi libertatea și democrația atunci când societatea tolerează abuzurile sau cultivă ura.

Școlile, universitățile și instituțiile culturale au un rol important în transmiterea acestor lecții. Memorialele dedicate victimelor comunismului și fascismului, muzeele și cercetările istorice contribuie la păstrarea memoriei vii. În România, Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet este unul dintre cele mai puternice simboluri ale acestei memorii colective.

Dimensiunea europeană și responsabilitatea comună

Marcarea zilei de 23 august nu este doar un exercițiu național, ci face parte dintr-un efort european de asumare a trecutului. Uniunea Europeană a recunoscut explicit caracterul criminal al regimurilor totalitare și a cerut statelor membre să promoveze educația despre aceste realități. Această poziționare are și un rol de prevenție: doar printr-o memorie colectivă sănătoasă se poate evita repetarea unor astfel de tragedii.

Pentru România, apartenența la această cultură a memoriei europene înseamnă recunoașterea dublului său trecut traumatic și reafirmarea valorilor democratice. În același timp, este o șansă de reconciliere cu istoria, prin onorarea victimelor indiferent de originea lor etnică, religioasă sau socială.

Reflecții pentru prezent și viitor

Ziua de 23 august este mai mult decât o comemorare a victimelor. Ea reprezintă un prilej de reflecție asupra modului în care societatea românească se raportează la trecut și la valorile democratice. Într-un context internațional marcat de conflicte și tensiuni, amintirea ororilor totalitarismului este o ancoră morală, care arată cât de important este să apărăm libertatea, pluralismul și respectul pentru demnitate.

Pentru România, această zi are și o dimensiune identitară: amintește că destinul național a fost profund afectat de deciziile marilor puteri, dar și că reziliența societății românești s-a construit prin suferința și curajul celor care nu au cedat în fața opresiunii.

Astăzi, când generațiile mai tinere privesc această dată ca pe o pagină de istorie îndepărtată, este responsabilitatea statului, a școlii și a comunității să păstreze vie memoria victimelor și să transmită lecțiile trecutului. Numai astfel comemorarea din 23 august își îndeplinește rolul nu doar ca o zi de doliu și reculegere, ci și ca o celebrare a demnității umane și a libertății recâștigate.

The post Ce semnificație are data de 23 august pentru România: de la tragediile totalitarismului la valorile europene ale democrației appeared first on La Cafea.

Potrivit anunțului oficial făcut de Ministerul Educației pe pagina sa de Facebook, elevii medaliați cu aur sunt:

• Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, Galați;
• Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, București;
• Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, București;
• Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, București.

Ministerul a subliniat: „Este cel mai bun rezultat obținut de România în istoria participării la Olimpiada Internațională de Informatică”

IOI este una dintre cele mai prestigioase competiții globale dedicate liceenilor pasionați de programare și algoritmică. Este organizată anual într‑o altă țară gazdă. România, recunoscută la nivel internațional pentru performanțele sale constante în domeniul informaticii, ocupă un loc fruntaș în clasamentul all‑time al IOI, cu un palmares impresionant de medalii.

Până în 2025, România acumulase 38 de medalii de aur, 60 de argint și 37 de bronz, însumând în total 135 de medalii, plasându-se pe poziția a doua all‑time, alături de Polonia.

Performanța de anul acesta depășește recordul anterior pentru numărul de medalii de aur într-o singură ediție — o premieră notabilă în palmaresul României.

Ministerul Educației a felicitat public elevii, profesorii coordonatori și echipa de organizare, apreciind efortul și pregătirea riguroasă care au condus la acest succes fără precedent.

O astfel de performanță vine ca o confirmare a valorii sistemului de excelență în informatică din România și a pregătirii oferite de liceele de profil. Obținerea a patru medalii de aur la Olimpiada Internațională de Informatică 2025 reprezintă un nou reper în performanța României la nivel internațional.

The post România înregistrează un record istoric: patru medalii de aur la Olimpiada Internaționala de Informatică 2025 appeared first on La Cafea.

Din cei 159.229 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, 152.233 au fost prezenți la examen, ceea ce echivalează cu o rată de participare de 95,6%, în linie cu valorile înregistrate în anii precedenți. Rezultatele pot fi consultate online, pe platforma evaluare.edu.ro, pe site-urile inspectoratelor școlare județene sau fizic, în centrele de examen, sub formă anonimizată.

La proba de Limba și literatura română, 86,4% dintre candidați au obținut note de cel puțin 5 (131.849 de elevi), iar 474 dintre aceștia au fost notați cu 10. La Matematică, 76,3% dintre elevi au trecut de pragul notei 5 (116.251 de elevi), iar 919 au reușit să obțină nota maximă. În cazul Limbii materne, dintre cei care au susținut această probă, 92,3% au avut note de peste 5 (8.361 de elevi), cu 130 de note de 10.

Numărul elevilor cu medii sub 5 a fost de 25.738, reprezentând 16,9% din totalul participanților, ceea ce marchează o scădere semnificativă a eșecului comparativ cu anii anteriori: 25,5% în 2024, 23,8% în 2023 și 17,7% în 2022. De asemenea, trei elevi au fost eliminați din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Conform calendarului oficial, elevii pot vizualiza lucrările corectate pe 3 iulie, între orele 14:00 și 18:00, în prezența unui părinte sau tutore legal. Tot în acest interval și în zilele de 4 și 5 iulie se pot depune contestațiile. Rezultatele finale, după soluționarea acestora, vor fi afișate joi, 10 iulie 2025.

The post Evaluarea Națională 2025 – rezultate record la medii peste 5 appeared first on La Cafea.

Un total de 80.092 de candidați au promovat examenul, cu 2.287 mai mulți decât înainte de contestații. Din promoția curentă au reușit 75.662 de absolvenți (81,9%), iar din promoțiile anterioare – 4.430 (35,8%).

Pentru prima dată, elevii au avut posibilitatea de a vizualiza lucrările corectate înainte de a depune contestație. În total, au fost înregistrate 39.734 de contestații, semnificativ mai puține decât în 2024, când au fost 51.373.

În urma recorectării, aproape 38.000 de note au fost modificate, iar numărul mediilor de 10 a crescut de la 24 la 33. Totuși, potrivit unei analize Edupedu.ro, acesta este cel mai mic număr de medii de 10 din ultimii 11 ani.

Cele mai multe note de 10 pe discipline au fost obținute la proba obligatorie a profilului (3.899) și la proba la alegere (3.415), cele mai bune rezultate înregistrându-se la disciplina „Logică și argumentare” (970 note de 10).

Cei mai mulți candidați – 14.004 – au obținut medii între 9 și 9.49.

Sesiunea de toamnă a Bacalaureatului va avea loc între 4 și 26 august, iar înscrierile se vor face în perioada 14–21 iulie.

The post Rezultate finale la Bacalaureat 2025: mai mulți promovați, cele mai puține medii de 10 din ultimii 11 ani appeared first on La Cafea.

Din totalul celor 104.675 de candidați prezenți la probele scrise, 77.805 au fost declarați promovați, dintre care 73.859 fac parte din promoția curentă, iar 3.946 provin din promoțiile anterioare. Rata de promovare în rândul elevilor care au absolvit liceul în acest an este de 79,9%, comparativ cu 81,5% în 2024, în timp ce pentru candidații din seriile anterioare, procentul este de 32,1%, ușor peste nivelul de anul trecut (31,9%).

Ministerul a anunțat și un număr de 24 de candidați care au reușit performanța de a obține media 10, un rezultat notabil având în vedere exigența probelor; numărul elevilor cu rezultat maxim e cel mai mic din ultimii zece ani. În același timp, 3.281 de elevi au absentat, iar 64 au fost eliminați din examen pentru tentative de fraudă.

Contestațiile pot fi depuse în cursul zilei de vineri, 20 iunie, în intervalul orar 14:00–18:00, iar ulterior, în zilele de 23 și 24 iunie, elevii pot solicita vizualizarea lucrărilor, chiar și fără a formula o contestație. Candidații minori trebuie să fie însoțiți de un părinte sau tutore legal în acest demers.

Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi publicate pe 30 iunie, dată la care Ministerul Educației va organiza și o conferință de presă pentru a prezenta concluziile acestei sesiuni. De asemenea, autoritățile au anunțat că vor publica o analiză detaliată privind evoluția rezultatelor pe județe și tipuri de unități de învățământ.

Scăderea ratei de promovare față de anul trecut generează noi semne de întrebare privind eficiența sistemului de învățământ și nivelul de pregătire al absolvenților. Ministerul a transmis că va analiza cauzele acestor diferențe și va lua măsuri pentru a îmbunătăți calitatea actului educațional în următorii ani.

The post Scade promovarea la Bacalaureat: aproape un sfert dintre candidați, respinși la sesiunea iunie 2025 appeared first on La Cafea.

In notificarea primita e specificat ca „certificarea Universității Harvard pentru programul de studenți și vizitatori este revocată, ca urmare a nerespectării legii”. De asemenea, in mesaj se mai mentionează că “studenții străini deja înscriși trebuie să se transfere sau își vor pierde statutul legal. Fie ca acest lucru să servească drept avertisment pentru toate universitățile și instituțiile academice din țară”.

Într-o reacție inițială, conducerea Universității Harvard a denunțat decizia ca fiind nelegală.

Decizia vine în contextul unor tensiuni crescânde între administrația Trump și instituțiile de învățământ superior de elită, în special în urma protestelor pro-palestiniene desfășurate pe campusurile universitare. Administrația a acuzat Harvard că permite desfășurarea unor activități considerate antiamericane și pro-Hamas, ceea ce ar pune în pericol securitatea națională.

Departamentul de Securitate Internă a solicitat Universității Harvard să furnizeze înregistrări detaliate ale activităților ilegale și violente ale deținătorilor de vize studențești străini.

Universitatea Harvard a emis un comunicat în care condamnă acțiunea administrației ca fiind represivă și dăunătoare misiunii sale academice. Instituția a promis să sprijine studenții afectați și să exploreze opțiuni legale pentru a contesta această decizie.

Această măsură marchează o escaladare semnificativă în conflictul dintre administrația Trump și universitățile de elită, ridicând îngrijorări cu privire la impactul asupra libertății academice și asupra viitorului educației internaționale în Statele Unite.

The post Administrația Trump interzice Universității Harvard să înscrie studenți internaționali appeared first on La Cafea.

Administrația Trump a implementat măsuri drastice care au afectat negativ climatul academic din SUA. Printre acestea se numără revocarea vizelor pentru peste 1.000 de studenți internaționali, inclusiv mai mult de 260 în Texas, în contextul protestelor legate de conflictul din Gaza. Aceste acțiuni au fost criticate pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil.

De asemenea, universități de prestigiu precum Harvard, Columbia și Princeton s-au confruntat cu amenințări privind retragerea finanțării federale, în cazul în care nu respectă directivele administrației privind protecția studenților evrei și alte politici impuse. Harvard a refuzat să se conformeze acestor cerințe, ceea ce a dus la înghețarea a peste 2 miliarde de dolari în granturi și la amenințări privind revocarea statutului său de scutire de taxe.

Aceste politici au determinat mulți studenți, atât americani cât și internaționali, să caute alternative în afara SUA. Regatul Unit a devenit o destinație preferată datorită politicilor sale de imigrație relativ mai stabile și a reputației academice solide. Keystone Education Group a raportat o creștere de 23% a interesului studenților americani pentru studiile în Marea Britanie în primul trimestru al anului 2025.

Această migrație a interesului către universitățile britanice reflectă impactul politicilor interne ale SUA asupra atractivității sale ca destinație educațională și subliniază importanța unui climat politic și academic stabil pentru atragerea și menținerea studenților internaționali.

The post Studenții fug din SUA: Universitățile britanice înregistrează o creștere de 25% a cererilor, pe fondul politicilor lui Trump appeared first on La Cafea.