Studiul „De la fermă la raft: Valoarea adăugată a agriculturii în economie”, prezentat de Concordia în noiembrie 2025, evidențiază că, deși România are resurse agrare foarte importante — mai mult de jumătate din teritoriul său este agricol, arată raportul Concordia — integrarea scăzută a producției agricole în lanțuri valorice interne și capacitatea limitată de procesare afectează competitivitatea economică.

Unul dintre factorii centrali identificați este fragmentarea excesivă a terenurilor: peste 90% dintre exploatații agricole operează pe suprafețe mai mici de 5 hectare. Totodată, structura demografică a fermierilor este îngrijorătoare — studiul relevă că peste 44 % dintre ei au peste 65 de ani, ceea ce influențează negativ modernizarea și eficiența sectorului.

Însuflețirea potențialului agricol românesc este, însă, blocată și de lipsa unei infrastructuri adecvate: capacitățile de irigare sunt reduse, depozitarea este insuficientă, iar echipamentele de procesare sunt adesea învechite. În plus, analizele subliniază că pierderile în domenii precum horticultura și lactatele sunt ridicate: o parte din producție nu ajunge în procesare, ceea ce reduce valoarea adăugată ce ar putea fi obținută la nivel intern.

Pe lanțul de procesare alimentară, problema capacității limitate este agravată de productivitatea scăzută: productivitatea în procesare este de trei ori sub media europeană. În plus, distribuția și comercializarea produselor agroalimentare suferă la rândul lor: lipsesc piețe angro bine dezvoltate, strategii puternice de branding pentru produsele românești și rețele unitar planificate care să susțină lanțul „de la fermă la raft”.

Consecința acestor dezechilibre este una clară: România exportă, în mare parte, materie primă agricolă, dar pierde din valoare — exporturile de produse procesate sunt reduse, iar deficitul comercial agroalimentar devine tot mai important. Într-un context lipsit de politici coerente și predictibile, România rămâne captivă într-un model economic de volum, nu de valoare.

Pentru a valorifica la maximum potențialul agricol și pentru a transforma resursele naturale într-un motor economic, analiza formulează câteva recomandări concrete: investiții în centre de colectare și depozitare (în special pentru legume și produse lactate), extinderea sistemelor de irigații, modernizarea infrastructurii locale (drumuri agricole, depozite frigorifice), susținerea tinerilor fermieri și a formelor asociative, dar și o strategie de branding și distribuție care să includă piețele locale și exporturile de produse cu valoare adăugată.

…

România are resurse agricole impresionante, dar nu reușește să le transforme eficient în valoare economică în interiorul lanțului agroalimentar. Potențialul este acolo, dar rămâne subexploatat fără reforme strategice și investiții susținute.

The post România, printre liderii europeni la producția de cereale, dar cu valoare adăugată pierdută pe lanțul intern appeared first on La Cafea.

Din totalul obținut în acest an, aproximativ 2,5 milioane de tone provin din cultura de rapiță, ceea ce consolidează poziția României între cei mai mari producători de profil din Uniunea Europeană. Potrivit ministrului Barbu, aceste rezultate confirmă impactul măsurilor de sprijin destinate fermierilor și demonstrează potențialul agricol al țării.

Declarațiile oficialului vin după ce, în 2024, producțiile agricole din mai multe regiuni fuseseră afectate de condiții meteorologice dificile, ceea ce a dus la cel mai scăzut nivel al recoltelor din ultimul deceniu, conform unei analize Romania Insider. Creșterea din acest an marchează astfel o revenire semnificativă a sectorului, care joacă un rol esențial în balanța comercială a României, atât prin exporturi, cât și prin asigurarea consumului intern.

Ministrul Agriculturii a subliniat, în declarațiile pentru presa centrală, că agricultura trebuie privită ca una dintre cele mai importante resurse economice ale României și a încurajat consumul de produse autohtone. Totodată, oficialul a transmis că sprijinul acordat fermierilor va continua, cu accent pe investiții în infrastructură, irigații și tehnologii moderne.

Producția-record anunțată pentru 2025 readuce România pe un trend ascendent în domeniul agricol și deschide noi perspective pentru competitivitatea sectorului pe piețele europene. Rămâne de văzut însă în ce măsură aceste rezultate vor fi susținute și în anii următori, în contextul schimbărilor climatice și al provocărilor logistice.

The post România înregistrează producții record de cereale și rapiță în 2025, peste 19 milioane de tone appeared first on La Cafea.

Potrivit autorităților de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, debitul Dunării a ajuns la 1.900 de metri cubi pe secundă, de peste două ori mai mic față de media lunii iulie, care este de 5.350 mc/s. Nivelul apei a scăzut dramatic în mai multe sectoare, iar șenalul navigabil este tot mai dificil de menținut. Într-un punct critic, la Seimeni, aproape de Cernavodă, o navă încărcată cu grâu a eșuat din cauza pescajului prea mare raportat la adâncimea redusă a apei. Astfel de incidente se întâmplă aproape zilnic în această perioadă, avertizează directorul AFDJ, Florin Uzumtoma.

Reducerea adâncimii apei îi obligă pe transportatori să încarce navele mult sub capacitatea normală. O navă care poate transporta 5.000 de tone este limitată în prezent la doar 700–800 de tone. Acest lucru generează pierderi economice uriașe și întârzieri în livrări. În consecință, cantități importante de grâu rămân în depozite, fără a putea fi transportate către porturile maritime.

Fermierii se plâng că situația este dramatică: chiar dacă au reușit să obțină o producție foarte bună de grâu în acest an, nu au cui să o vândă. Exportul pe Dunăre, considerat ruta cea mai accesibilă și eficientă, este acum blocat, iar prețurile oferite de traderi în portul Constanța sunt foarte mici, sub costurile de producție.

Pe fondul acestei crize logistice, se conturează și o altă problemă majoră: seceta pedologică. Lipsa precipitațiilor a afectat grav peste jumătate din suprafața agricolă a României, în special în sudul țării. În condițiile în care sistemele de irigații sunt insuficiente sau ineficiente, riscurile pentru viitoarele recolte cresc.

Reprezentanții AFDJ estimează că debitul Dunării ar putea crește ușor în următoarele săptămâni, dar nu suficient pentru a readuce navigația la normal. În acest context, transportul fluvial rămâne aproape imposibil de realizat în lunile de vară, cele mai critice fiind iulie, august și septembrie.

Pe termen scurt, soluțiile sunt limitate. Transportul rutier sau feroviar este mult mai scump, iar statul nu a anunțat până în prezent măsuri concrete de sprijin pentru agricultori sau transportatori. Situația de pe Dunăre riscă să afecteze întregul lanț logistic de export al cerealelor, într-un moment crucial pentru piața agricolă din România.

The post Seceta extremă aduce Dunărea la minime istorice și paralizează exporturile appeared first on La Cafea.

Creșterea suprafețelor afectate de secetă

Conform Observatorului European al Secetei, regiunile din sudul și estul Europei au fost afectate de secetă persistentă în ultimii ani, iar prognozele indică o continuare a acestui fenomen. În România, suprafața afectată de secetă a crescut semnificativ, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a raportat că peste 240 de mii de hectare de teren agricol au fost afectate în 2022. Această tendință este în concordanță cu observațiile climatologice globale, care arată o creștere a frecvenței și intensității secetelor.

Cauzele intensificării secetei

Secetele devin mai frecvente, mai prelungite și mai severe odată cu schimbările climatice, amenințând siguranța aprovizionării cu apă și punând o presiune tot mai mare pe oameni, ecosisteme și economii.

Factorii care contribuie la această creștere includ schimbările climatice, defrișările masive și gestionarea ineficientă a resurselor de apă. Temperaturile medii globale au crescut, iar precipitațiile au devenit mai neregulate, afectând umiditatea solului și rezervele de apă subterană. În plus, utilizarea intensivă a terenurilor agricole și lipsa unor sisteme eficiente de irigații agravează impactul secetei asupra culturilor.

Impactul asupra agriculturii și economiei

Agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare, iar fermierii din România și din alte regiuni europene se confruntă cu pierderi semnificative. În 2022, seceta a afectat 800.000 de hectare de teren cultivate cu cereale în România, iar culturile de porumb și floarea-soarelui au fost printre cele mai lovite.

Între anii 2000 și 2020, 40% din suprafața uscatului de pe Terra s-a confruntat cu secete mai frecvente și mai intense în comparație cu perioada 1950-2000

Aceste pierderi au un impact direct asupra economiei, crescând prețurile alimentelor și reducând producția agricolă.

Soluții și măsuri de adaptare

Pentru a combate efectele secetei, experții recomandă investiții în sisteme de irigații moderne, protejarea pădurilor și adoptarea unor practici agricole sustenabile. Ministerul Agriculturii din România a demarat un proiect de infrastructură pentru irigații, cu un buget de 1,5 miliarde de euro, care ar trebui să fie finalizat până în 2027. De asemenea, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor soiuri de plante mai rezistente la secetă, care să poată supraviețui în condiții climatice extreme.

Concluzie

Seceta este o problemă globală care necesită acțiuni urgente și coordonate. Creșterea suprafețelor afectate în ultimele 120 de ani este un semnal de alarmă pentru guverne și comunități.

De la randamente reduse ale recoltelor, afectarea alimentării cu electricitate și a comerțului fluvial și până la peisaje degradate și mijloace de trai perturbate, șocurile generate de secete sunt în creștere.

Fără măsuri eficiente de adaptare și reducere a impactului schimbărilor climatice, efectele secetei vor continua să se agraveze, afectând agricultura, economia și viața de zi cu zi a milioane de oameni.

The post Seceta avansează pe toată planeta: suprafața regiunilor afectate s-a dublat appeared first on La Cafea.

Conform estimărilor Ministerului Agriculturii și datelor Comisiei Europene, România ar putea înregistra o producție record de cereale în acest an. În unele zone, cum ar fi Bărăganul, precipitațiile au depășit 120 l/mp, favorizând dezvoltarea lanurilor de grâu, care arată promițător. Producția de grâu s-ar putea multiplica de 5-6 ori față de anul trecut, crescând de la 1.000–1.500 kg/ha la 5.000–6.000 kg/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, estimează o recoltă de 14–15 milioane de tone de grâu, ceea ce ar putea transforma România într-un jucător major pe piața cerealelor din Europa, contribuind la reducerea deficitului continental.

Hărțile meteorologice arată o rezervă de apă în sol satisfăcătoare în cea mai mare parte a țării, cu excepția unor zone afectate. În județul Constanța, aproape jumătate din terenurile agricole sunt cultivate cu grâu, orz și rapiță. Totuși, în Moldova, culturile au fost afectate de înghețul târziu, iar în Bihor, umiditatea excesivă a favorizat apariția bolilor și dăunătorilor.

Per total, producția totală de cereale din România ar putea depăși 22 de milioane de tone în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

The post România, în topul producătorilor de grâu din Europa după ploile abundente appeared first on La Cafea.