Potrivit estimărilor prezentate de Vučić în seara alegerilor, Lista Studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din cele 250 ale Parlamentului, în timp ce tabăra sa politică ar avea aproximativ 105 locuri. Rezultatele preliminare publicate de autoritățile electorale au confirmat avansul consistent al mișcării studențești.

Victoria a declanșat manifestații de bucurie la Belgrad și în alte orașe sârbești. Pentru susținătorii mișcării, rezultatul reprezintă mai mult decât o schimbare a majorității parlamentare: este o oportunitate de a reforma un sistem politic criticat pentru corupție, concentrarea puterii și slăbirea instituțiilor democratice.

O tragedie care a declanșat protestele din Serbia

Mișcarea studențească a prins amploare după tragedia produsă în noiembrie 2024, când acoperișul unei gări din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Accidentul a generat indignare publică și acuzații privind corupția, lipsa transparenței și gestionarea defectuoasă a proiectelor de infrastructură.

Studenții au organizat manifestații și blocaje universitare, cerând asumarea răspunderii, publicarea documentelor legate de lucrările de la gară și investigarea eventualelor nereguli. Protestele s-au extins treptat, atrăgând profesori, activiști, reprezentanți ai societății civile și cetățeni nemulțumiți de guvernare.

Pe măsură ce manifestațiile au continuat, revendicările au depășit cazul de la Novi Sad. Mișcarea a devenit un protest mai amplu împotriva corupției și a modului în care funcționează instituțiile statului, contestând totodată influența exercitată de Vučić asupra vieții politice.

În loc să rămână exclusiv o mobilizare de stradă, studenții au decis să transforme presiunea publică într-o alternativă electorală. Astfel a apărut Lista Studenților, care a reușit să atragă alegători dincolo de mediul universitar și să devină principalul adversar al taberei aflate la putere.

Lista Studenților: cine sunt candidații și ce reforme promit

Un element distinctiv al mișcării este încercarea de a se delimita de partidele politice tradiționale. Lista electorală cuprinde 250 de candidați din domenii diferite, între care profesori universitari, medici, artiști, sportivi și fermieri. Cardiologul Ilija Srdanović, din Novi Sad, este una dintre figurile centrale ale listei, însă mișcarea nu funcționează după modelul clasic al unui partid construit în jurul unui singur lider.

Selecția candidaților a urmărit limitarea influenței politicienilor consacrați. Studenții au exclus din proces persoanele care au ocupat anterior funcții importante în coaliția de guvernare sau în partidele parlamentare tradiționale de opoziție.

Programul mișcării pune accent pe combaterea corupției, independența justiției și consolidarea instituțiilor publice. Printre obiective se numără reguli mai stricte pentru achizițiile publice, verificarea independentă a marilor proiecte de construcții și investigarea funcționarilor suspectați de abuzuri.

Lista Studenților promite, de asemenea, îmbunătățirea sistemelor de educație și sănătate, sprijinirea agriculturii și creșterea salariului minim. Mișcarea s-a pronunțat și împotriva proiectului de exploatare a litiului din zona Jadar, un subiect controversat în Serbia din cauza preocupărilor privind impactul asupra mediului.

Totuși, victoria electorală nu garantează automat îndeplinirea acestor promisiuni. Unele reforme vor necesita modificări legislative, resurse financiare și reorganizarea instituțiilor. În plus, lipsa unei structuri politice tradiționale și experiența guvernamentală limitată a multor candidați pot complica formarea și funcționarea noului executiv.

Ce urmează pentru Serbia și relația cu Uniunea Europeană

Înfrângerea taberei lui Vučić ridică întrebări importante privind politica externă a Serbiei. De-a lungul anilor, liderul sârb a încercat să mențină relații simultane cu Uniunea Europeană, Rusia, China și Statele Unite, folosind această poziționare pentru a păstra o marjă largă de manevră diplomatică.

Lista Studenților nu a prezentat însă o direcție externă la fel de clară precum agenda sa anticorupție. Mișcarea susține suveranitatea și integritatea teritorială a Serbiei, iar poziția sa privind Kosovo rămâne fermă. În același timp, candidații au vorbit despre reevaluarea acordurilor încheiate între Belgrad și Priștina.

Integrarea europeană reprezintă un alt punct sensibil. Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă negocierile au fost încetinite de probleme legate de statul de drept, relațiile cu Rusia și normalizarea raporturilor cu Kosovo. Deocamdată, nu există suficiente elemente pentru a concluziona că victoria studenților va determina automat o schimbare radicală a orientării externe.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, s-au numărat printre oficialii europeni care au salutat rezultatul. Bruxelles-ul va urmări în special măsurile concrete privind independența justiției, funcționarea instituțiilor democratice și continuarea procesului de aderare.

Nicușor Dan felicită Serbia: România este pregătită să colaboreze cu noul guvern

Victoria electorală a avut ecouri și în România. Pe 26 octombrie 2026, președintele Nicușor Dan a felicitat poporul sârb și Lista Studenților, afirmând că România este pregătită să colaboreze cu noul guvern pentru susținerea parcursului european al Serbiei.

„România este pregătită să colaboreze cu noul guvern în vederea parcursului european al Serbiei și a unei vecinătăți stabile și prospere”, a transmis șeful statului.

Președintele a invocat, de asemenea, legăturile istorice dintre cele două țări și relațiile construite de-a lungul Dunării, exprimându-și speranța că România și Serbia vor putea dezvolta un parteneriat mai puternic.

Pentru București, evoluțiile de la Belgrad sunt relevante atât din perspectiva stabilității regionale, cât și a extinderii Uniunii Europene în Balcanii de Vest. O eventuală accelerare a reformelor democratice din Serbia ar putea contribui la apropierea țării de standardele europene, însă rezultatul va depinde de deciziile noului guvern.

…

Victoria studenților deschide, așadar, o nouă etapă în politica sârbă, dar nu reprezintă finalul procesului de schimbare. Mișcarea trebuie să transforme nemulțumirea publică într-un program guvernamental funcțional și să demonstreze că poate combate corupția fără să creeze noi blocaje instituționale. Pentru Serbia, miza reală va fi capacitatea noii majorități de a transforma promisiunile electorale în reforme verificabile.