Într-o mișcare fără precedent pentru piața financiară din România, Plenul Consiliului Concurenței a decis, în unanimitate, sancționarea a 10 dintre cele mai mari instituții bancare din țară. Valoarea totală a amenzilor se ridică la colosala sumă de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro). Decizia, oficializată printr-un comunicat emis pe 7 iunie 2026, vine ca urmare a unei investigații de lungă durată privind manipularea indicelui ROBOR, pilonul în funcție de care se calculează dobânzile pentru creditele vechi în lei.

Coordonare ilegală în cadrul procedurii de „fixing”

Conform autorității antimonopol, băncile și-au coordonat comportamentul comercial prin schimburi de informații confidențiale și strategice referitoare la prețuri. Practic, în loc să concureze liber, instituțiile au acționat ca un cartel în perioada stabilirii cotațiilor zilnice de referință. Inspectorii de concurență au strâns dovezi solide în urma unor controale inopinate riguroase, analizând e-mailuri, mesagerii mobile (WhatsApp) și platformele interne de comunicare ale dealerilor și șefilor de trezorerie.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat importanța deosebită a cazului: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență”.

Această distincție clarifică faptul că ancheta a penalizat acțiunile concertate din anul 2022, când lichiditatea din piață era tensionată, și nu normele impuse de Banca Națională a României (BNR).

Topul amenzilor: Greii sectorului bancar, cei mai afectați

Sancțiunile au fost calculate proporțional, aplicându-se procente de până la 10% din cifra de afaceri a fiecărei entități implicate. Cea mai mare sancțiune cumulată a fost încasată de Banca Transilvania, care trebuie să plătească 875,74 milioane de lei, la care se adaugă alte 85,03 milioane de lei pentru faptele OTP Bank (instituție achiziționată recent de BT). Pe locul doi se află Banca Comercială Română (BCR), cu o amendă de 577,36 milioane de lei, urmată de Raiffeisen Bank (442,49 milioane de lei) și UniCredit Bank (431,03 milioane de lei).

Alte bănci de top de pe piață nu au scăpat de brațul legii: BRD a primit o sancțiune de 412,47 milioane de lei, în timp ce ING Bank a fost amendată cu 405,91 milioane de lei. Instituțiile de stat au fost de asemenea penalizate, CEC Bank primind o amendă considerabilă de 332,98 milioane de lei, iar Exim Banca Românească 96,49 milioane de lei. Clasamentul este completat de Libra Internet Bank (45,86 milioane lei) și Intesa Sanpaolo (28,1 milioane lei).

Ce urmează pentru bănci și consumatori?

Dincolo de impactul financiar imediat, Consiliul Concurenței a impus băncilor obligația de a implementa planuri stricte de măsuri în termen de 60 de zile pentru a preveni comportamente similare pe viitor. Asociația Română a Băncilor și o parte dintre instituțiile vizate au respins inițial concluziile raportului de 700 de pagini, susținând că au acționat cu bună-credință și au respectat reglementările pieței. Cu toate acestea, decizia Plenului este executorie, deși băncile au dreptul legal de a o contesta în instanță.

Pentru milioanele de români ale căror rate au crescut sufocant în 2022, decizia oferă o confirmare oficială a suspiciunilor din spațiul public. Totuși, recuperarea directă a prejudiciilor de către clienți va depinde de eventuale procese civile ulterioare. Cert este că această sancțiune istorică din iunie 2026 reconfigurează complet standardele de transparență și etică din sistemul bancar românesc.

The post Lovitură istorică pentru bănci în România: Sancțiuni record de peste 700 de milioane de euro în dosarul ROBOR appeared first on La Cafea.