Raportul asupra inflației elaborat de BNR evidențiază faptul că aproximativ 40% dintre companii consideră lipsa de personal calificat o problemă presantă. Situația este acută la nivelurile de bază ale ocupării, unde se acutizează deficitul în meserii ce necesită competențe elementare, dar fenomenul este prezent și în sectoare înalt specializate precum IT&C, științe, inginerie și sănătate.

Într-un scenariu paradoxal, piața muncii se dovedește atât tensionată, din cauza deficitului acut, dar și dispune de rezerve semnificative. Acest contrast provine din faptul că România are una dintre cele mai scăzute rate de participare a forței de muncă din UE, în special în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome („Rata de participare a forței de muncă” este un indicator economic care arată proporția populației active din punct de vedere economic, adică persoanele care muncesc sau care caută activ un loc de muncă, raportată la întreaga populație în vârstă de muncă). Totodată, una dintre cele mai mari rate de NEET (tineri care nu sunt angajați, nu urmează studii și nici nu participă la formare profesională) accentuează fenomenul.

Dimensiunile demografice agravează contextul: ponderea persoanelor vârstnice (65+ ani) a urcat la 20% în 2024, față de 16% în 2013, iar vârsta mediană a crescut de la 40,5 ani (2013) la aproape 44 de ani. În plus, populația totală este proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035.

Datele BNR reflectă și diferențele percepute în deficitul de muncă între România și media UE. Potrivit sondajului ECB SAFE, pe o scară de la 1 la 10, companiile românești au acordat în medie 8,1 puncte intensității lipsei de personal calificat, comparativ cu 6,7 pentru UE-27. Pentru perioada aprilie–septembrie 2024, România se situează pe locul 5 în UE în privința deficitului resimțit la nivel de grupe ocupaționale.

În plus, România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în zona OCDE în 2023, doar 63%, comparativ cu media de aproximativ 70%. Emigrația masivă, munca informală și scăderea participării la muncă contribuie la agravarea acestei situații structurale.

Deficitul de forță de muncă din România reprezintă o problemă structurală, nu doar ciclică, și este mult mai sever decât în media europeană. Aceasta afectează atât meseriile necalificate, cât și domenii sofisticate, precum IT&C, științe, inginerie și sănătate. Factorii principali ai acestei crize includ demografia nefavorabilă, participarea scăzută pe piața muncii, emigrarea, rata ridicată a tinerilor NEET și ineficiența sistemului educațional în a furniza competențele necesare.

Remedierea acestei situații presupune politici complexe, de lungă durată, care să stimuleze participarea la muncă (inclusiv în grupuri subreprezentate), să îmbunătățească sistemul de formare profesională și să creeze condiții atractive pentru reținerea și întoarcerea lucrătorilor calificați.

The post Criza forței de muncă din România, mult mai severă decât în restul UE (raport BNR) appeared first on La Cafea.

Fitch justifică decizia prin câteva puncte-cheie: permanente intrări de capital (ca membru al UE), care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe; un PIB per capita și guvernanță superioare multor state cu rating „BBB”. Cu toate acestea, deteriorarea severă a finanțelor publice — manifestată printr-un deficit bugetar foarte ridicat și o accelerare a datoriei guvernamentale — reprezintă un risc major.

Fitch estimează o creștere economică modestă, de doar 0,7 % în 2025. Pentru deficit, agenția sugerează o diminuare graduală: de la 9,3 % din PIB în 2024, la aproximativ 7,4 % în 2025, și 6,3 % în 2026, dar subliniază că rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”.

Pe plan intern, guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat recent măsuri fiscale — majorări de impozite și reduceri ale cheltuielilor — pentru a stabiliza situația financiară, dar implementarea lor este fragilă din cauza instabilității politice și tensiunilor în coaliție. Până și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că decizia Fitch reconfirmă încrederea în planurile guvernului privind consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice.

Fitch avertizează că o deteriorare suplimentară a poziției fiscale, o creștere accentuată a datoriei raportată la PIB sau pierderea credibilității politicilor macroeconomice ar putea duce la o retrogradare. Agenția mai precizează că o eventuală îmbunătățire a ratingului ar depinde de o consolidare fiscală durabilă, reducerea datoriei și ameliorarea contului curent prin scăderea datoriei externe.

Context și implicații

• Importanța menținerii ratingului de investiție: poziția actuală sprijină dobânzile accesibile ale statului român și atragerea investitorilor, mai ales pe piețele externe.
• Presiune politică și economică: implementarea măsurilor fiscale este complicată de polarizarea politică și de fragilitatea coaliției guvernamentale.
• Urmează risc crescut de scădere a ratingului: dacă consolidarea fiscală nu se va materializa sau dacă datoria va continua să crească, Fitch ar putea revizui ratingul în scădere.

Fitch a reconfirmat pe 15 august 2025 ratingul României la „BBB-”, cu outlook „negativ”, argumentând că, deși țara beneficiază de apartenența la UE și de o guvernanță relativ solidă, deteriorarea finanțelor publice, creșterea economică lentă și riscurile politice reprezintă surse majore de îngrijorare. Guvernul României spune că decizia reflectă încrederea în măsurile adoptate, dar perspectivele rămân fragile.

The post România rămâne la ultima treaptă de investiții cu rating „BBB-” reconfirmat de Fitch appeared first on La Cafea.