Pe parcursul lucrărilor preventive desfășurate între anii 2021 și 2022, cercetătorii au scos la lumină structuri care deschid o fereastră rară spre viața civilă și militară din epoca Daciei romane, arată arheologii prezenți la șantier. Descoperirile includ fragmente consistente ale unui castru roman, un drum imperial ce lega așezări strategice ale imperiului, clădiri civile, băi publice – asemănătoare cu spa-urile moderne – și ateliere meșteșugărești.

Conform specialiștilor de la Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, situl “Gura Căpușului” se întinde pe câteva hectare și reprezintă un vicus, termen arheologic pentru un oraș mic care se forma în preajma unui fort militar roman. Acest vicus servea, potrivit cercetătorilor, familiile soldaților și comercianții care gravita­u­seră în jurul garnizoanei. Pe lângă drumuri din piatră bine conservate, săpăturile au relevat zeci de fântâni, locuințe și rămășițe ale unor ateliere de olărit, care reflectă un nivel de organizare urbană neobișnuit de avansat pentru această regiune și perioadă.

Unul dintre cele mai de impact elemente descoperite este un complex de terme romane, cu băi calde, reci și bazine de aburi, prevăzut cu un sistem de încălzire prin pardoseală (hypocaustum), ceea ce sugerează că locuitorii din zonă aveau acces la facilități sofisticate, considerate inovatoare chiar și pentru epoca respectivă. Aceste spații publice nu erau doar pentru igienă, ci și locuri de întâlnire și socializare într-o comunitate activă.

Pe lângă situl civil, descoperirile au inclus și vestigii ale unei rețele rutiere romane, două drumuri principale se intersectau în această zonă – una ce făcea legătura între fortul de la Porolissum și municipiul Napoca (actualul Cluj-Napoca), iar cealaltă asigura o rută locală între Sutor și Bologa. Aceste artere au fost denumite de istorici “autostrăzile imperiale”, fiind esențiale pentru mobilitatea trupelor, comerț și administrația imperială în Dacia romană.

Lucrările de pe tronsonul Mihăiești – Zimbor al autostrăzii au fost deja adaptate pentru a ține cont de situl arheologic. Inițial, proiectul urma să traverseze direct zona castrului, însă, după ce ruinele au fost documentate, proiectanții au deviat traseul cu aproximativ 50 de metri pentru a proteja părți semnificative ale vestigiilor. Restul sitului a fost acoperit cu materiale special concepute pentru conservare, în conformitate cu legislația care prevede că vestigiile pot fi expuse doar dacă sunt adecvate pentru prezentare publică sau conservare pe termen lung.

Autoritățile locale și arheologii au ridicat piese de mobilier, obiecte ceramice, bijuterii și alte artefacte, care vor fi predate muzeelor pentru studiu și expunere. Prefectul județului Sălaj a subliniat importanța excepțională a descoperirii și a catalogat situl drept unul dintre cele mai semnificative din România ultimilor ani.

Descoperirea oferă noi perspective asupra vieții cotidiene și a infrastructurii din Dacia romană, confirmând rolul strategic al regiunii transilvănene în rețeaua administrativă și militară a imperiului în secolele I–II d.Hr. Totodată, ea pune în evidență tensiunea constantă dintre nevoia de dezvoltare a infrastructurii moderne și protejarea patrimoniului istoric, o provocare frecventă în proiectele majore de infrastructură din România.

Pe măsură ce lucrările la Autostrada Transilvania progresează, arheologii atrag atenția că alte descoperiri pot fi încă ascunse sub sol și că documentarea acestora rămâne o prioritate pentru înțelegerea trecutului complex al Daciei romane.

The post Ruinele unui oraș roman, găsite pe tronsonul Mihăiești – Zimbor al Autostrăzii Transilvania appeared first on La Cafea.

Mormântul, situat la vest de Luxor, a fost identificat de o echipă internațională de arheologi britanici și egipteni. Inițial, se credea că aparține unei soții regale, însă artefactele descoperite, inclusiv fragmente de vase de alabastru inscripționate cu numele și titlul faraonului, precum și referințe la soția sa, regina Hatshepsut, au confirmat că acesta este locul de odihnă al lui Tutmes al II-lea. De asemenea, au fost găsite secțiuni din textul religios Amduat, indicând natura regală a mormântului.

Cu toate acestea, mormântul se află într-o stare de conservare precară, din cauza inundațiilor antice care au provocat deteriorări semnificative și au dus la pierderea multor artefacte originale. Mumia lui Tutmes al II-lea nu a fost găsită în mormânt; aceasta fusese descoperită anterior, în secolul al XIX-lea, în apropierea sitului Deir el-Bahari, unde fusese mutată pentru a fi protejată de jefuitori. În prezent, mumia este expusă la Muzeul Național al Civilizației Egiptene din Cairo.

Secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, Mohamed Ismail Khaled, a descris această descoperire drept una dintre cele mai importante din ultimele decenii. El a subliniat că este pentru prima dată când sunt descoperite obiecte funerare aparținând lui Tutmes al II-lea, neexistând astfel de artefacte în muzeele din întreaga lume.

Tutmes al II-lea a domnit în perioada 1493 î.Hr. – 1479 î.Hr. și a fost căsătorit cu regina Hatshepsut, care i-a succedat la tron și a devenit una dintre cele mai proeminente figuri feminine din istoria Egiptului antic. Această descoperire oferă oportunități valoroase pentru cercetători de a aprofunda înțelegerea asupra acestei perioade și asupra relațiilor dinastice ale vremii.

În ciuda provocărilor legate de starea mormântului, arheologii continuă să exploreze și să analizeze artefactele descoperite, sperând să reconstruiască aspecte esențiale ale vieții și domniei lui Tutmes al II-lea.

Această descoperire nu doar că îmbogățește patrimoniul cultural al Egiptului, dar captivează și imaginația publicului larg, reamintind de misterele și splendorile civilizației egiptene antice.

The post Prima mare descoperire a egiptologilor, după Tutankhamon: mormântul lui Tutmes al II-lea appeared first on La Cafea.