Aceste date arată nu doar creșterea volumului total al transferurilor, ci și rolul important pe care îl are diaspora în susținerea consumului și a economiei interne. Sumele trimise acasă de lucrătorii români din străinătate provin preponderent din țări non-UE, reflectând diversificarea piețelor de muncă pentru cetățenii români plecați la muncă. Statisticile Eurostat evidențiază o tendință de creștere a soldului net al fluxurilor de bani, între intrările și ieșirile de capital, consemnată în ultimii cinci ani — sold care indică un avans de peste 50% în perioadă recentă.

Analizele economice subliniază că aceste remiteri, deși substanțiale ca pondere în PIB, continuă să evolueze într-un context mai larg al economiilor europene, unde fluxurile de capital și migrația forței de muncă influențează indicatorii macroeconomici ai statelor membre. În contrast, unele rapoarte naționale arată că remiterile totale trimise acasă de românii din diaspora (inclusiv cele din UE) pot atinge valori mai mari atunci când sunt raportate la PIB; de exemplu, datele Băncii Naționale a României din 2023 indică remiteri de aproximativ 2% din PIB, mult peste nivelul strict non-UE, și apropiate de valoarea investițiilor străine directe atrase de țară în aceeași perioadă.

România se înscrie în rândul țărilor europene în care banii trimiși de cetățenii care muncesc în afara Uniunii Europene reprezintă o pondere semnificativă din PIB, evidențiind dependența economiei de fluxurile de remiteri și poziția diasporei ca factor economic relevant pentru stabilitatea financiară și nivelul de consum al gospodăriilor din țară.

The post Transferurile românilor din afara Uniunii Europene au atins 1% din PIB appeared first on La Cafea.