Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, românii care aleg să investească în această ediție a programului pot opta pentru titluri de stat cu scadențe diferite și randamente corespunzătoare fiecărei perioade de maturitate. Astfel, pentru titlurile cu maturitate de un an, dobânda anuală este de 6,30%, pentru cele pe trei ani dobânda ajunge la 6,90%, iar pentru titlurile cu scadență la cinci ani investitorii beneficiază de o dobândă anuală de 7,40%.

Titlurile de stat emise în cadrul programului Tezaur au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată, ceea ce înseamnă că nu există documente fizice aferente deținerii acestora. Programul este destinat exclusiv persoanelor fizice, iar autoritățile subliniază că investițiile realizate prin acest mecanism sunt garantate de statul român.

Ministerul Finanțelor a precizat că subscrierea poate fi realizată prin mai multe canale, inclusiv online și prin intermediul unităților poștale sau al Trezoreriei Statului. Între 11 mai și 3 iunie 2026, titlurile de stat pot fi achiziționate prin platforma Ghișeul.ro. Totodată, în perioada 11 mai – 4 iunie, românii care sunt înregistrați în Spațiul Privat Virtual pot cumpăra online titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului.

O altă variantă de subscriere este disponibilă prin rețeaua Poșta Română. În mediul urban, subscrierile pot fi efectuate în intervalul 11 mai – 4 iunie, în timp ce în mediul rural perioada este ușor mai scurtă, respectiv 11 mai – 3 iunie 2026. Prin aceste opțiuni, autoritățile încearcă să faciliteze accesul unui număr cât mai mare de persoane la investițiile în titluri de stat, inclusiv în localitățile unde accesul la servicii bancare este limitat.

Unul dintre principalele avantaje evidențiate de Ministerul Finanțelor este regimul fiscal aplicat acestor instrumente de economisire. Veniturile obținute din investițiile în titlurile de stat Tezaur sunt neimpozabile, ceea ce înseamnă că dobânda încasată de investitori nu este supusă impozitării. În plus, dobânda este plătită anual, conform calendarului prevăzut în prospectul de emisiune.

Programul Tezaur reprezintă una dintre principalele metode prin care statul român atrage finanțare direct de la populație, oferind în același timp o alternativă de economisire considerată cu risc redus. În ultimii ani, Ministerul Finanțelor a organizat periodic astfel de emisiuni, pe fondul interesului crescut al populației pentru instrumente financiare cu randamente fixe și garantate.

Autoritățile recomandă investitorilor să consulte prospectul oficial al emisiunii înainte de efectuarea subscrierii, document care conține informații privind condițiile de cumpărare, modalitatea de plată a dobânzilor și procedurile aplicabile în cazul răscumpărării anticipate.

The post Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție Tezaur 2026: dobânzi de până la 7,40% pentru populație appeared first on La Cafea.

Cercetarea, realizată online în perioada 1–5 aprilie 2026 pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.005 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, arată că 31% dintre români vor reduce bugetul alocat Paștelui față de anul anterior, față de doar 21% în 2025 — o creștere de zece puncte procentuale într-un singur an. Proporția celor care estimează cheltuieli similare cu cele din 2025 a scăzut de la 39% la 27%, în timp ce 42% spun că vor aloca sume mai mari, creștere atribuibilă în mare parte ajustării la inflație, nu unui consum efectiv sporit.

Presiunea financiară se resimte mai acut în rândul femeilor: 35% dintre ele declară că vor tăia din buget, față de 27% dintre bărbați.

Directorul general al Reveal Marketing Research, Marius Luican, subliniază că tendința nu este conjuncturală: trei ani consecutivi de date arată același tipar — românii abordează Paștele cu tot mai multă precauție financiară, iar ritmul accelerat al schimbării în 2026 este un semnal care nu poate fi ignorat.

Întoarcerea acasă, în familie, este cel mai vizibil comportament al acestui Paște. Procentul celor care aleg să rămână acasă a crescut de la 79% în 2024 și 2025 la 85% în 2026. Singura excepție notabilă vine din partea Generației Z (18–24 de ani): 27% dintre tineri preferă să iasă la restaurant de sărbători, de trei ori mai mult decât media populației, care se situează la 9%.

Interesul pentru cadouri continuă să se erodeze. Doar 55% dintre români intenționează să ofere daruri în 2026, față de 58% în 2025 și 67% în 2024. Copiii (59%), partenerul de viață (57%) și părinții (40%) rămân principalii beneficiari ai acestor gesturi.

Pe plan spiritual, aproximativ jumătate dintre români declară că țin postul Paștelui: 12% pe întreaga perioadă, 17% miercurea și vinerea, iar 16% doar în Săptămâna Mare.

Starea emoțională asociată sărbătorii rămâne majoritară pozitivă (75%), dominată de sentimentul de bine (25%), fericire și entuziasm (17%) și mulțumire alături de recunoștință (11%). Totuși, ponderea celor care asociază Paștele cu liniștea interioară a scăzut brusc, de la 17% în 2025 la 10% în 2026.

Studiul surprinde și o schimbare de valori în rândul celor care au modificat modul de celebrare. Principalul motiv invocat în 2026 este dorința de a sărbători mai autentic, departe de agitația comercială — menționat de 40% dintre respondenți, față de 28% în 2025. Totodată, 26% adoptă un stil mai minimalist și eco-friendly, iar 24% descriu o tranziție de la abordarea tradițională la una modernă.

Contextul economic și politic influențează planurile de Paște ale a 81% dintre români, cu o orientare clară spre economisire — de la 52% în 2025 la 64% în 2026. În privința bugetului total pentru minivacanța de Paște, 47% estimează cheltuieli între 500 și 1.500 de lei, 36% sub 500 de lei, iar 13% între 1.500 și 3.000 de lei.

The post Românii petrec Paștele 2026 mai modest ca niciodată – inflația îi ține acasă și le subțiază portofelele appeared first on La Cafea.