Decizia a fost susținută în principal de facțiunea dominantă din partid. Procesul de reconsiderare a candidaturii a fost inițiat direct de către conducerea partidului, care a argumentat că momentul politic actual necesită o abordare diferită.

Principalul motiv invocat pentru această schimbare radicală îl reprezintă sondajele interne ale partidului. Acestea ar indica faptul că Nicușor Dan, cu experiența sa în administrația publică și notorietatea națională dobândită, ar putea coagula mai eficient voturor anti-sistem. De asemenea, conducerea USR consideră că Nicușor Dan are potențialul de a atrage un electorat mai larg, depășind baza tradițională a partidului.

Conform sondajului USR, Elena Lasconi ar lua maxim 5% din voturi la alegeri, de 4 ori mai putin decat a luat in turul anulat din 2024. Nicușor Dan ar fi creditat cu sanse mari sa ajunga in turul doi, urmand sa se confrunte cu Victor Ponta sau George Simion.

Intr-o prima reactie, Elena Lasconi a refuzat să se retragă, ea a declarat că va continua să lupte pentru a câștiga alegerile: „Am convingerea că voi fi cel mai bun președinte al României pentru că lupt pentru cauzele oamenilor…Eu rămân la șefia partidului și o să lupt. Acest sistem e putred până în măduva oaselor. Eu vă garantez că Nicușor Dan nu poate oferi USR nimic”.

Analiștii politici avertizează că această decizie ar putea declanșa o criză internă majoră pentru USR. Există riscul real al unei divizări a voturilor progresiste, precum și posibilitatea ca Elena Lasconi să recurgă la acțiuni juridice pentru a contesta legitimitatea procesului. În momentul de față, se pare că negocieri intense sunt în desfășurare în încercarea de a găsi o soluție de compromis care să păstreze coeziunea partidului.

The post USR a votat pentru retragerea Elenei Lasconi din cursa prezidențială și susținerea lui Nicușor Dan (VIDEO) appeared first on La Cafea.

1. Crin Antonescu

Fost președinte interimar al României și fost lider al Partidului Național Liberal (PNL), Crin Antonescu este candidatul Alianței Electorale „România Înainte” (A.Ro), constituită din Partidul Social Democrat (PSD), PNL și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Alianța a fost înregistrată oficial de BEC în februarie 2025. Antonescu militează pentru consolidarea parcursului european și euro-atlantic al României, promovând stabilitatea și echilibrul politic intern.

2. Nicușor Dan

Actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, candidează ca independent, având o platformă centristă axată pe transparență, dezvoltare urbană și lupta împotriva corupției. El beneficiază de sprijinul unor segmente ale societății civile și ale electoratului urban.

3. George Simion

Liderul partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din mai 2025. Deși se află sub investigație penală pentru incitare la violență, candidatura sa a fost validată de BEC. Simion promovează o agendă naționalistă/suveranistă și eurosceptică, opunându-se ajutorului militar pentru Ucraina și susținând o apropiere de Rusia.

4. Anamaria Gavrilă

Lidera Partidului Oamenilor pentru Tradiție (POT), Anamaria Gavrilă, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, fiind susținută de fostul candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, după ce acesta a fost descalificat. Gavrilă promovează valori tradiționale și o politică naționalistă, având o poziție eurosceptică și pro-rusă.

UPDATE: Anamaria Gavrilă s-a retras oficial din cursa prezidențială pentru a-l susține pe George Simion

5. Victor Ponta

Fost prim-ministru al României și fost lider al Partidului Social Democrat, Victor Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din mai 2025 ca independent. Deși anterior asociat cu stânga politică, Ponta a adoptat recent o orientare mai naționalistă, pledând pentru autonomie politică internă și menținerea relațiilor cu UE și NATO.

6. Elena Lasconi (Uniunea Salvați România – USR)

Fostă jurnalistă și actuală primăriță a municipiului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi reprezintă USR în cursa prezidențială. Ea promovează transparența, digitalizarea administrației publice și implicarea cetățenilor în procesul decizional.

7. Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal – PUSL)

Fostă deputată și jurnalistă, Lavinia Șandru candidează din partea PUSL, promovând valori umaniste, solidaritate socială și dezvoltare durabilă.​

8. Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român – PNCR)

Europarlamentar și fost preot greco-catolic, Cristian Terheș reprezintă PNCR în alegeri, având o platformă conservatoare, axată pe valorile tradiționale și suveranitatea națională.​

9. John-Ion Banu-Muscel (Independent)

Om de afaceri și fost senator în Parlamentul României, John-Ion Banu-Muscel candidează ca independent, promovând dezvoltarea economică și susținerea antreprenoriatului.​​

10. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale – PLAN)

Fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu candidează din partea PLAN, axându-se pe securitatea națională și reforma instituțiilor de stat.​

11. Daniel Funeriu (Independent)

Fost ministru al Educației și cercetător în domeniul chimiei, Daniel Funeriu candidează ca independent, având ca priorități reforma educației și promovarea cercetării științifice.​

12. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie – PNR)

Liderul PNR, Sebastian Constantin Popescu, promovează o platformă centrată pe reînnoirea clasei politice și implementarea unor politici economice liberale.

Este important de menționat că Diana Șoșoacă, o politiciană de extremă dreapta și lidera partidului naționalist S.O.S. România, a avut candidatura respinsă de BEC din cauza pozițiilor sale împotriva apartenenței României la UE și NATO, considerate incompatibile cu funcția de președinte.

De asemenea, candidatura lui Călin Georgescu a fost invalidată de Biroul Electoral Central deoarece programul său politic includea propuneri considerate incompatibile cu Constituția României, în special retragerea țării din Uniunea Europeană și NATO, aspecte care contravin obligațiilor fundamentale ale funcției de președinte.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România din 2025 va începe oficial pe 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai, la ora 7:00.

În urma interferențelor externe semnificative în procesul electoral din 2024, autoritățile române au luat măsuri pentru a preveni situații similare în 2025. Ministerul Afacerilor Externe a informat statele aliate despre aceste interferențe, care au inclus finanțare ilegală, amplificare artificială a unor campanii digitale și atacuri cibernetice de amploare. În plus, autoritățile române au declasificat și făcut publice rapoarte relevante privind aceste operațiuni externe maligne, angajându-se să protejeze democrația, securitatea națională și suveranitatea țării.

Datele oficiale pentru cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, în 2025, sunt – Primul tur: 4 mai 2025; Al doilea tur (dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută): 18 mai 2025.

Alegerile prezidențiale din mai 2025 se desfășoară într-un context politic complex, marcat de anularea scrutinului anterior din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de interferență externă și încălcări ale legislației electorale. Acest lucru a condus la o realiniere a forțelor politice și la apariția unor noi candidaturi, reflectând diversele orientări politice și ideologice din România.

The post Alegeri Prezidențiale România 2025: lista oficială a candidaților & profilul fiecăruia appeared first on La Cafea.