Creștere accelerată a energiei regenerabile

Raportul indică faptul că producția solară a crescut cu aproape o treime (≈ 33 %) în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această creștere a acoperit circa 83 % din creșterea globală a cererii de electricitate. În plus, energia eoliană a contribuit cu o creștere suplimentară de peste 7 %, consolidând avansul tehnologiilor verzi.

Concomitent, utilizarea cărbunelui a înregistrat un declin relativ, reflectând o mixare progresivă a surselor de energie la nivel mondial.

Regiunile care au dus schimbarea

Raportul Ember subliniază că evoluțiile semnificative au avut loc în China și India. În China, s-au adăugat capacități regenerabile mai mari decât cele instalate în restul lumii la un loc, ceea ce a condus la o reducere de 2 % a utilizării combustibililor fosili în primele șase luni, comparativ cu perioada similară din 2024. În India, creșterea energiei regenerabile a depășit ritmul cererii de electricitate, ceea ce a dus la scăderi de 3,1 % pentru cărbune și de 34 % pentru gaze naturale.

În Statele Unite, însă, cererea de electricitate a crescut mai rapid decât instalarea de capacități verzi, ceea ce a condus la o creștere de 17 % a producției pe bază de cărbune în același interval. În Uniunea Europeană, deși energia regenerabilă a continuat să crească, condițiile meteorologice nefavorabile (vânt slab, secetă hidrologică) au limitat producția hidro și eoliană. Ca urmare, generarea pe gaz și pe cărbune a crescut cu 14 %, respectiv 1,1 %.

Semnificații și provocări

Evenimentul marchează un punct de cotitură: pentru prima dată, sursele „verzi” domină global mixul electric. Potrivit comentariilor din raport, această tranziție indică faptul că energia curată începe să răspundă în mod real cererii electrice crescânde, nu doar să acopere partea marginală.

Pe de altă parte, raportul avertizează că aceste câștiguri nu sunt uniforme și rămân vulnerabile la factori precum variabilitatea climatică, probleme de infrastructură (rețele, stocare), și dependența de politică energetică națională puternică.

Conform Agenției Internaționale a Energiei (IEA), capacitățile regenerabile globale ar putea să se dubleze până la sfârșitul deceniului, iar 80 % din noile instalații verzi vor proveni din solar.  Directorul IEA, Fatih Birol, a precizat că puterea solară va domina creșterea viitoare, dar energia eoliană, hidro, bioenergia și geotermala vor continua să joace roluri importante.

The post Energia regenerabilă a depășit pentru prima dată cărbunele în producția mondială de electricitate (raport din primele 6 luni ale lui 2025) appeared first on La Cafea.

În plus, luna iunie 2025 a marcat un moment istoric: pentru prima dată, energia solară a devenit sursa principală de electricitate la nivel european, cu o cotă de 22 %, depășind energia nucleară (21,6 %) și pe cea eoliană (15,8 %).

Evoluția regenerabilelor și contextul european

Creșterea ponderii regenerabilelor în mixul electric european reflectă tendințe mai largi de decarbonare, diversificare energetică și reducere a dependenței de combustibili fosili. În ierarhia surselor regenerabile, solarul a avut cel mai mult avânt: din totalul energiei regenerabile generate în trimestrul doi, 36,8 % au provenit din solar, 29,5 % din energia eoliană și 26,0 % din hidroenergie.

La nivelul statelor membre, unele țări au înregistrat procente foarte ridicate de regenerabile: Danemarca a obținut 94,7 %, Letonia 93,4 %, Austria 91,8 % și Croația 89,5 %. Pe de altă parte, Slovacia (19,9 %), Malta (21,2 %) și Cehia (22,1 %) au avut cele mai mici ponderi de regenerabile în producția netă de electricitate.

Este esențial de reținut că indicatorul comunicat de Eurostat (producția netă de electricitate din regenerabile) reflectă generarea internă, nu consumul brut sau balanța import-export.

Situația României: peste media UE, dar cu limite operaționale

Datele publice arată că România a intensificat investițiile în sectorul energiei regenerabile și are perspective de creștere semnificativă.

• În 2025, România și-a consolidat agenda de energie verde: în cadrul două licitații „Contracts for Difference”, s-au adjudecat 4,2 GW de capacitate (solar + eolian), depășind ținta națională de 3,5 GW.
• Totodată, regimul fiscal pentru sistemele de stocare cu baterii a fost modificat: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a adoptat norme care exclud din unele taxe energia stocată și reinjectată, eliminând astfel un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea stocării.
• În sectorul fotovoltaic, proiecte precum Parcul Solar Rătești (155 MW instalat) sunt exemple de creștere concretă a capacității.
• România a alocat și sprijin financiar intern: de exemplu, prin Fondul de Modernizare s-au alocat circa 325 milioane lei pentru construcția de parcuri solare în instituții publice.

Pe baza raportărilor recente din surse specializate, se estimează că România, în anul curent, produce energie cu un conținut redus de carbon în proporție ridicată – conform platformei LowCarbonPower, mai mult de 60 % din energia electrică generată provine din surse „low-carbon” (hidro, nuclear, solar, eolian).

Astfel, România se poziționează favorabil, cu o structură mai „verde” decât media blocului (unde regenerabilele domină doar producția, nu întregul consum), dar persistă un decalaj operațional între producție zi și cerere noapte.

Provocarea stocării: importuri nocturne și flexibilitate redusă

Una dintre limitările majore ale sistemelor regenerabile — în special ale celor solare — este natura intermitentă: producția are loc preponderent în orele de soare, în timp ce cererea continuă și noaptea. În cazul României, deși producția solară poate acoperi o parte importantă din consum în timpul zilei, lipsa unor capacități de stocare eficiente face ca sistemul să fie nevoit să recurgă la importuri sau la activarea surselor convenționale noaptea — un fenomen semnalat în special de analiști de energie și presa de profil.

Deși nu există publicări recente care să cuantifice exact volumul de importuri nocturne pentru România, articole de specialitate și analize sectoriale subliniază că România are un potențial semnificativ nevalorificat pentru stocare și flexibilizare a rețelei.

De altfel, media europeană reflectă aceeași provocare: trecerea la regenerabile impune investiții ample în baterii și alte tehnologii de stocare pentru a echilibra tranziția energetică. Sectorul stocării beneficiază de scăderi semnificative de cost (în unele estimări, bateriile au costat cu ~93 % mai puțin decât acum un deceniu) și de evoluții tehnologice care ar putea facilita adoptarea acestora pe scară mai largă.

Un studiu academic recent mai atrage atenția că odată ce energiile regenerabile (în special solar și eolian) depășesc praguri mai mari de penetrare, valorile lor de piață tind să fie afectate („cannibalization effect”) din cauza suprapunerii regionale și a interconectivității piețelor; flexibilitatea devine astfel o componentă din ce în ce mai critică.

Concluzii și perspective

Datele recente confirmă faptul că, în al doilea trimestru al lui 2025, regenerabilele au generat majoritatea electricității în UE, iar energia solară s-a impus ca un pilon central al mixului electric european — un reper semnificativ pentru tranziția energetică.

România, prin proiecte și reglementări recente, arată că poate fi un actor mai avansat decât media blocului în ceea ce privește electricitatea verde. Cu toate acestea, provocarea stocării și echilibrarea cererii nocturne rămân noduri cheie de rezolvat. Pentru ca avantajele producției regenerabile să fie valorificate pe deplin, va fi necesară o strategie coerentă și substanțială de investiții în infrastructura de stocare, interconectivitate și flexibilitate a rețelei.

The post Peste jumătate din electricitatea UE din 2025, generată din surse regenerabile; România produce peste medie appeared first on La Cafea.

Japonia a inaugurat prima sa centrală electrică osmotică, situată în orașul Fukuoka, marcând un moment important în dezvoltarea tehnologiilor energetice regenerabile neconvenționale. Această centrală este a doua de acest fel din lume, după o instalație similară deschisă în 2023 în Mariager, Danemarca, și folosește diferența de concentrație dintre apa sărată și apa dulce pentru a genera energie electrică continuu, indiferent de condițiile meteorologice.

Tehnologia se bazează pe procesul natural al osmozei, când apa dulce trece printr-o membrană semipermeabilă spre partea cu concentrație mai mare de sare pentru a echilibra diferența. În instalația din Fukuoka, pe o parte a membranei se află apă dulce tratată (inclusiv apă uzată procesată), iar pe cealaltă parte saramura concentrată rezultată după desalinizarea apei de mare. Această diferență mare de salinitate creează presiune, care este utilizată pentru a roti o turbină conectată la un generator, producând electricitate. Se estimează că centrala va genera anual circa 880.000 kWh, suficient pentru a alimenta cu electricitate o instalație de desalinizare care furnizează apă potabilă orașului Fukuoka și regiunilor învecinate, echivalentul consumului pentru aproximativ 220 de gospodării japoneze.

Avantajul major al acestei tehnologii față de alte surse regenerabile este fluxul constant și non-stop de energie, indiferent de vreme, soare sau vânt, oferind astfel o sursă stabilă și ecologică de energie verde fără emisii de carbon. Experții consideră că centrală japoneză reprezintă o dovadă convingătoare a fezabilității energiei osmotice la scară largă, iar similar, în Norvegia și Coreea de Sud sunt în desfășurare proiecte cu aceeași tehnologie. Potențialul tehnologiei este recunoscut și la nivel academic, cât și industrial, fiind considerată o soluție promițătoare pentru securitatea energetică și gestionarea durabilă a resurselor de apă și energie.

Debutul operațional al centralei a avut loc în primele zile ale lunii august 2025 și subliniază importanța acestei tehnologii în contextul global al tranziției energetice.

The post Japonia deschide a doua centrală electrică osmotică din lume appeared first on La Cafea.