În timp ce Europa accelerează tranziția către energia verde pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, România riscă să rămână în urmă. Deși dispune de resurse naturale importante – soare, vânt și terenuri potrivite pentru proiecte de mari dimensiuni – ritmul investițiilor și al implementării este încă sub cel al altor state europene.

Proiectul care poate schimba harta energetică a Europei

Cel mai ambițios proiect fotovoltaic din Europa se pregătește să intre în faza de construcție în vestul României. Dama Solar, dezvoltat de compania Rezolv Energy, va fi amplasat în județul Arad, în apropierea localităților Pilu și Grăniceri, aproape de granița cu Ungaria.

Proiectul a primit autorizația finală de înființare din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), un pas esențial care confirmă că dezvoltatorul dispune de finanțarea necesară pentru realizarea investiției.

Cu o capacitate instalată de 1,24 GW, Dama Solar va depăși actualul lider european, parcul fotovoltaic Witznitz din Germania. Investiția este estimată la aproximativ 520 de milioane de euro, iar punerea completă în funcțiune este programată până în anul 2030.

La capacitate maximă, centrala ar putea produce suficientă energie electrică pentru alimentarea a aproape un milion de persoane, contribuind semnificativ la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea independenței energetice a României.

Cum va arăta cea mai mare fermă solară din UE

Dimensiunile proiectului sunt impresionante:

• 1,24 GW putere instalată;
• peste 1.060 de hectare ocupate de panouri fotovoltaice;
• conexiune la rețeaua electrică de 1,07 GW;
• posibilitatea integrării unor sisteme moderne de stocare a energiei în baterii.

O parte importantă a proiectului, reprezentând 520 MW, beneficiază deja de sprijin prin mecanismul românesc al contractelor pentru diferență, un sistem creat pentru a încuraja investițiile în energie regenerabilă și pentru a oferi stabilitate financiară investitorilor.

În spatele investiției se află Rezolv Energy, companie susținută de fondul internațional Actis, iar proiectul beneficiază și de interesul unor instituții financiare internaționale, inclusiv IFC, parte a Grupului Băncii Mondiale.

De ce România rămâne în urmă

Deși în ultimii ani investițiile în fotovoltaice au crescut accelerat, România pornește de la un decalaj important. După un boom al energiei solare în 2013, dezvoltarea sectorului a stagnat aproape un deceniu, iar multe proiecte au fost amânate din cauza modificărilor legislative și a lipsei infrastructurii de transport al energiei.

Situația începe însă să se schimbe. Capacitatea fotovoltaică instalată în România a crescut puternic în ultimii ani, depășind 6 GW în 2025, iar sute de proiecte noi sunt în diferite stadii de dezvoltare.

Chiar și așa, ritmul este insuficient pentru a ține pasul cu alte state din Europa Centrală și de Est. Bulgaria, de exemplu, investește masiv atât în centrale fotovoltaice, cât și în sisteme de stocare a energiei, considerate esențiale pentru valorificarea producției de electricitate din surse regenerabile.

Ce beneficii ar aduce proiectul Dama Solar

Impactul unei investiții de asemenea dimensiuni depășește producția de energie.

Specialiștii estimează că proiectul va contribui la:

• reducerea dependenței de importurile de energie și de combustibili fosili;
• stabilizarea prețurilor la electricitate pe termen lung;
• atragerea de investiții suplimentare în infrastructura energetică;
• crearea de locuri de muncă în construcție și operare;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În plus, dezvoltatorul analizează instalarea unor baterii de mare capacitate, care ar permite stocarea energiei produse în timpul zilei și utilizarea acesteia în orele de consum maxim, o soluție considerată tot mai importantă pentru sistemele energetice moderne.

România are un potențial uriaș pentru energia solară

Poziția geografică oferă României un avantaj important. Țara beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an, iar în regiuni precum Dobrogea, Oltenia sau vestul țării radiația solară este comparabilă cu cea din multe state din sudul Europei.

Acest potențial începe să atragă investitori internaționali. Pe lângă Dama Solar, România dezvoltă proiecte eoliene offshore și onshore, centrale hibride și capacități de stocare, într-un context în care Uniunea Europeană accelerează investițiile în energia curată.

Provocările care nu pot fi ignorate

Totuși, construirea unor parcuri solare uriașe nu rezolvă singură problema tranziției energetice. Una dintre cele mai mari provocări rămâne infrastructura rețelei electrice.

Experții avertizează că România are nevoie de investiții consistente în linii de transport, stații de transformare și sisteme inteligente de gestionare a energiei. Fără modernizarea rețelei, o parte din electricitatea produsă de noile centrale regenerabile ar putea să nu poată fi integrată eficient în sistemul național.

De asemenea, dezvoltarea capacităților de stocare va deveni esențială, deoarece producția energiei solare variază în funcție de condițiile meteorologice și de momentul zilei.

Un proiect simbol pentru următorul deceniu

Dacă va fi finalizat conform calendarului, Dama Solar nu va reprezenta doar cea mai mare fermă fotovoltaică din Uniunea Europeană, ci și unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate vreodată în România.

Într-un moment în care securitatea energetică a devenit o prioritate strategică pentru Europa, investiții de această amploare pot transforma România dintr-o piață aflată în recuperare într-un actor regional important în producția de energie regenerabilă. Succesul proiectului va depinde însă nu doar de construcția parcului solar, ci și de capacitatea autorităților și a operatorilor de rețea de a moderniza infrastructura energetică și de a susține integrarea noilor surse de energie verde.

Surse: https://www.euronews.com/2026/08/23/romania-is-falling-behind-the-renewables-race-can-the-eus-biggest-solar-farm-save-it, https://balkangreenenergynews.com/europes-largest-solar-power-project-obtains-final-permit/

The post România pregătește cea mai mare fermă solară din UE, un proiect de 1,24 GW poate transforma sectorul energetic appeared first on La Cafea.

Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, în lunile următoare aproximativ 40 de terawați-oră de electricitate ar putea fi irosiți în Europa, un volum suficient pentru a alimenta Londra timp de un an. Estimările indică o creștere de aproximativ 25% față de 2025, pe fondul extinderii rapide a capacităților solare în state precum Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și Italia.

Producția solară atinge niveluri record

În ultimul deceniu, sute de milioane de panouri fotovoltaice au fost instalate în Europa, transformând energia solară într-una dintre cele mai importante surse de electricitate în sezonul cald. Primăvara și vara lui 2026 au adus deja noi recorduri de producție în mai multe piețe europene, impulsionate atât de extinderea capacităților instalate, cât și de condițiile meteorologice favorabile.

În anumite intervale orare, mai ales la prânz, oferta de energie solară depășește semnificativ cererea de consum. În lipsa unor sisteme suficiente de stocare și a unor rețele moderne capabile să redistribuie surplusul, operatorii sunt nevoiți să reducă producția centralelor fotovoltaice. Fenomenul este cunoscut în industrie sub denumirea de „curtailment”, adică limitarea deliberată a producției pentru a evita supraîncărcarea rețelei.

Această situație afectează inclusiv rentabilitatea investițiilor în energie verde. Prețurile electricității ajung tot mai des în teritoriu negativ pe piețele europene, ceea ce înseamnă că producătorii sunt obligați uneori să plătească pentru a livra energie în sistem. În Germania și Franța au fost înregistrate recent minime istorice ale prețurilor la electricitate în perioadele cu producție solară foarte ridicată.

Rețelele electrice au rămas în urmă

Specialiștii atrag atenția că dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei nu a ținut pasul cu ritmul instalării de noi capacități regenerabile. Sistemele energetice europene au fost proiectate inițial pentru centrale convenționale mari și pentru fluxuri de energie relativ predictibile, nu pentru milioane de surse distribuite și variabile precum panourile fotovoltaice.

Problema devine și mai complicată deoarece energia solară este prin definiție intermitentă. Producția depinde de condițiile meteorologice și de momentul zilei, iar vârfurile de generare apar tocmai atunci când consumul industrial și rezidențial poate fi mai redus. În lipsa unor capacități ample de stocare în baterii sau a unor conexiuni transfrontaliere mai eficiente, surplusul de energie nu poate fi valorificat complet.

Experții consideră că soluțiile pe termen lung includ investiții accelerate în modernizarea rețelelor, dezvoltarea sistemelor de stocare și extinderea infrastructurii de transport energetic între statele membre ale Uniunii Europene. În paralel, tot mai multe țări analizează metode prin care consumul să fie mutat către intervalele cu producție solară ridicată, inclusiv prin tarife dinamice și stimulente pentru industrie.

Tranziția energetică intră într-o nouă etapă

Situația evidențiază o nouă provocare a tranziției energetice europene. Dacă în urmă cu doar câțiva ani principala problemă era insuficiența capacităților regenerabile, acum dificultatea constă în integrarea eficientă a acestora în sistemele energetice existente. Specialiștii avertizează că fără investiții rapide în infrastructură, Europa riscă să piardă o parte importantă din beneficiile boomului solar.

În același timp, fenomenul confirmă amploarea transformării energetice de pe continent. Energia solară a devenit suficient de importantă încât, în anumite momente, produce mai multă electricitate decât poate consuma rețeaua europeană. Pentru autorități și operatori, următorii ani vor fi decisivi pentru adaptarea infrastructurii la această nouă realitate energetică.

The post Europa produce mai multă energie solară decât poate transporta rețeaua electrică appeared first on La Cafea.

În plus, luna iunie 2025 a marcat un moment istoric: pentru prima dată, energia solară a devenit sursa principală de electricitate la nivel european, cu o cotă de 22 %, depășind energia nucleară (21,6 %) și pe cea eoliană (15,8 %).

Evoluția regenerabilelor și contextul european

Creșterea ponderii regenerabilelor în mixul electric european reflectă tendințe mai largi de decarbonare, diversificare energetică și reducere a dependenței de combustibili fosili. În ierarhia surselor regenerabile, solarul a avut cel mai mult avânt: din totalul energiei regenerabile generate în trimestrul doi, 36,8 % au provenit din solar, 29,5 % din energia eoliană și 26,0 % din hidroenergie.

La nivelul statelor membre, unele țări au înregistrat procente foarte ridicate de regenerabile: Danemarca a obținut 94,7 %, Letonia 93,4 %, Austria 91,8 % și Croația 89,5 %. Pe de altă parte, Slovacia (19,9 %), Malta (21,2 %) și Cehia (22,1 %) au avut cele mai mici ponderi de regenerabile în producția netă de electricitate.

Este esențial de reținut că indicatorul comunicat de Eurostat (producția netă de electricitate din regenerabile) reflectă generarea internă, nu consumul brut sau balanța import-export.

Situația României: peste media UE, dar cu limite operaționale

Datele publice arată că România a intensificat investițiile în sectorul energiei regenerabile și are perspective de creștere semnificativă.

• În 2025, România și-a consolidat agenda de energie verde: în cadrul două licitații „Contracts for Difference”, s-au adjudecat 4,2 GW de capacitate (solar + eolian), depășind ținta națională de 3,5 GW.
• Totodată, regimul fiscal pentru sistemele de stocare cu baterii a fost modificat: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a adoptat norme care exclud din unele taxe energia stocată și reinjectată, eliminând astfel un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea stocării.
• În sectorul fotovoltaic, proiecte precum Parcul Solar Rătești (155 MW instalat) sunt exemple de creștere concretă a capacității.
• România a alocat și sprijin financiar intern: de exemplu, prin Fondul de Modernizare s-au alocat circa 325 milioane lei pentru construcția de parcuri solare în instituții publice.

Pe baza raportărilor recente din surse specializate, se estimează că România, în anul curent, produce energie cu un conținut redus de carbon în proporție ridicată – conform platformei LowCarbonPower, mai mult de 60 % din energia electrică generată provine din surse „low-carbon” (hidro, nuclear, solar, eolian).

Astfel, România se poziționează favorabil, cu o structură mai „verde” decât media blocului (unde regenerabilele domină doar producția, nu întregul consum), dar persistă un decalaj operațional între producție zi și cerere noapte.

Provocarea stocării: importuri nocturne și flexibilitate redusă

Una dintre limitările majore ale sistemelor regenerabile — în special ale celor solare — este natura intermitentă: producția are loc preponderent în orele de soare, în timp ce cererea continuă și noaptea. În cazul României, deși producția solară poate acoperi o parte importantă din consum în timpul zilei, lipsa unor capacități de stocare eficiente face ca sistemul să fie nevoit să recurgă la importuri sau la activarea surselor convenționale noaptea — un fenomen semnalat în special de analiști de energie și presa de profil.

Deși nu există publicări recente care să cuantifice exact volumul de importuri nocturne pentru România, articole de specialitate și analize sectoriale subliniază că România are un potențial semnificativ nevalorificat pentru stocare și flexibilizare a rețelei.

De altfel, media europeană reflectă aceeași provocare: trecerea la regenerabile impune investiții ample în baterii și alte tehnologii de stocare pentru a echilibra tranziția energetică. Sectorul stocării beneficiază de scăderi semnificative de cost (în unele estimări, bateriile au costat cu ~93 % mai puțin decât acum un deceniu) și de evoluții tehnologice care ar putea facilita adoptarea acestora pe scară mai largă.

Un studiu academic recent mai atrage atenția că odată ce energiile regenerabile (în special solar și eolian) depășesc praguri mai mari de penetrare, valorile lor de piață tind să fie afectate („cannibalization effect”) din cauza suprapunerii regionale și a interconectivității piețelor; flexibilitatea devine astfel o componentă din ce în ce mai critică.

Concluzii și perspective

Datele recente confirmă faptul că, în al doilea trimestru al lui 2025, regenerabilele au generat majoritatea electricității în UE, iar energia solară s-a impus ca un pilon central al mixului electric european — un reper semnificativ pentru tranziția energetică.

România, prin proiecte și reglementări recente, arată că poate fi un actor mai avansat decât media blocului în ceea ce privește electricitatea verde. Cu toate acestea, provocarea stocării și echilibrarea cererii nocturne rămân noduri cheie de rezolvat. Pentru ca avantajele producției regenerabile să fie valorificate pe deplin, va fi necesară o strategie coerentă și substanțială de investiții în infrastructura de stocare, interconectivitate și flexibilitate a rețelei.

The post Peste jumătate din electricitatea UE din 2025, generată din surse regenerabile; România produce peste medie appeared first on La Cafea.