România înregistrează cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale din întreaga Uniune Europeană, poziționându-se pe primul loc într-un clasament al vulnerabilității financiare, conform datelor oficiale publicate de biroul european de statistică, Eurostat. În timp ce majoritatea statelor membre au reușit să își mențină costurile de finanțare relativ stabile sau au înregistrat creșteri ușoare între 2024 și 2025, Bucureștiul plătește cele mai mari dobânzi din blocul comunitar pentru a-și acoperi deficitele.

Topul dobânzilor în Uniunea Europeană

Potrivit raportului Eurostat, costul mediu al datoriei publice guvernamentale din România a atins nivelul de 5,2%. Această valoare plasează țara noastră considerabil deasupra celorlalte state din regiune care împart un profil economic similar.

România este urmată în clasament de:

• Polonia (4,5%)

• Cehia (3,1%)

• Italia (3%)

La polul opus, statele cu cele mai solide economii sau cu o încredere ridicată din partea investitorilor beneficiază de costuri de finanțare de până la trei ori mai mici. Cel mai scăzut cost a fost raportat de Irlanda (1,4%), urmată îndeaproape de Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%). Franța, Finlanda și Suedia au înregistrat toate un cost mediu de 1,9%.

Pe lângă valoarea nominală ridicată, România se află și în plutonul statelor cu cea mai accelerată dinamică negativă. Comparativ cu anul 2024, cele mai mari creșteri ale costurilor au fost observate în Lituania, Danemarca și România — toate consemnând un avans de 0,3 puncte procentuale. Polonia a înregistrat o creștere de 0,2 puncte procentuale.

Harta îndatorării globale: Unde se situează România

Deși România plătește cele mai scumpe dobânzi, volumul total al datoriei raportat la Produsul Intern Brut (PIB) se menține încă sub plafoanele critice ale altor state membre, dar se apropie rapid de pragul de alertă. La sfârșitul anului 2025, 12 din cele 27 de țări ale UE au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%, în timp ce cinci state au depășit pragul psihologic de 100%.

Grecia conduce topul datoriei ca pondere în PIB cu 146,1%, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai disciplinate state din acest punct de vedere rămân Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%).

Ce înseamnă aceste evoluții și la ce să ne așteptăm în viitor

Un cost de 5,2% pentru datoria publică înseamnă că o parte tot mai mare din taxele și impozitele colectate de la cetățenii români nu se mai întoarce în economie sub formă de spitale, autostrăzi sau școli, ci este direcționată exclusiv către plata dobânzilor aferente împrumuturilor din trecut.

Această dinamică este strâns legată de fenomenul „deficitelor gemene” (bugetar și de cont curent) cu care se confruntă România. Deoarece statul cheltuiește structural mai mult decât încasează, agențiile de rating și investitorii internaționali percep un risc de țară mai ridicat, solicitând prime de risc mai mari pentru a împrumuta bani guvernului de la București.

Pentru perioada următoare, presiunea asupra finanțelor publice va rămâne intensă. Cu o datorie publică totală care a trecut de 50% din PIB și tinde spre plafonul de 60%, România va fi obligată să aplice corecții macroeconomice substanțiale. Dacă deficitele nu vor fi reduse printr-o disciplină fiscală mai strictă și o colectare mai bună a veniturilor, costul finanțării riscă să crească și mai mult, reducând spațiul de manevră al politicilor economice și expunând țara la turbulențe pe piețele financiare internaționale.

The post România, campioana Uniunii Europene la costul datoriei publice appeared first on La Cafea.

România continuă să înregistreze cele mai mari dificultăți din Uniunea Europeană în ceea ce privește menținerea tinerilor în sistemul de învățământ. Potrivit celor mai recente date publicate de biroul european de statistică, Eurostat, țara noastră a raportat pentru anul trecut o rată de abandon școlar de 15,5%, plasându-se pe primul loc în rândul statelor membre la acest indicator critic.

În timp ce România stagnează la un nivel îngrijorător, tendința generală la nivelul comunității europene este una de îmbunătățire constantă. Media Uniunii Europene privind ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit prematur sistemul de educație și formare a scăzut la 9,1%. Această evoluție plasează blocul comunitar extrem de aproape de obiectivul strategic de 9% asumat de Uniunea Europeană pentru anul 2030.

Deceniul contrastelor: Performeri și regresii în UE

Analiza pe termen lung arată că eforturile statelor membre au produs rezultate asimetrice în ultimul deceniu. La nivel global, 19 țări europene au reușit să raporteze progrese semnificative în reducerea abandonului școlar timpuriu. Cele mai mari succese în reformarea sistemelor educaționale au fost înregistrate în Malta, unde indicatorul a scăzut cu 7,7 puncte procentuale, urmată îndeaproape de Portugalia, cu o reducere de 7,4 puncte procentuale, și de Spania, care a consemnat un minus de 7,2 puncte procentuale.

În contrapondere cu aceste povești de succes, fenomenul a cunoscut o amplificare în șapte state membre, unde ponderile au crescut în loc să scadă. Cel mai pronunțat regres din ultimul deceniu s-a observat în Cipru, unde rata abandonului a crescut cu 4,4 puncte procentuale. Schimbări negative majore au fost raportate și de două dintre cele mai puternice economii europene: Germania, cu o creștere de 3 puncte procentuale, și Austria, cu un avans de 2,7 puncte procentuale al tinerilor care ies prematur din școală.

Clasamentul european: Extremele abandonului școlar

Conform datelor oficiale centralizate de Eurostat pentru anul precedent, discrepanțele dintre statele din nordul, sudul și estul Europei rămân majore. La baza clasamentului, performanțele de top aparțin unor țări precum Croația, unde doar 2,1% din totalul tinerilor părăsesc timpuriu școala. Modele de stabilitate educațională sunt oferite și de Grecia, cu o rată de doar 3%, și Irlanda, care a înregistrat un procent de 3,6%.

La polul opus, România conduce detașat topul abandonului școlar cu rata sa de 15,5%. Situația este alarmantă și în Germania, care ocupă poziția a doua cu un procent de 13,1%, depășind Spania, țară aflată pe locul al treilea cu o rată de 12,8% – deși statul iberic se află pe o pantă descendentă accelerată comparativ cu anii trecuți.

Indicatorul utilizat la nivel european pentru „persoanele care părăsesc timpuriu sistemul de educație și de formare profesională” este definit riguros de Eurostat. Acesta măsoară procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care a absolvit cel mult ciclul gimnazial (clasele I-VIII) și care nu a mai urmat nicio altă formă de instruire sau formare profesională în cele patru săptămâni anterioare colectării datelor statistice.

La nivel european, reducerea acestui indicator de la valoarea de 11% înregistrată în urmă cu zece ani până la actualul 9,1% demonstrează o conștientizare generală a impactului economic și social pe care analfabetismul funcțional și lipsa calificării îl au asupra pieței muncii. Totuși, distanța de peste șase puncte procentuale dintre realitatea din România (15,5%) și ținta europeană de 9% evidențiază o nevoie urgentă de politici publice structurale și măsuri concrete de sprijin pentru reținerea tinerilor în bncile școlii.

The post România înregistrează cea mai mare rată de abandon școlar din Uniunea Europeană (raport Eurostat) appeared first on La Cafea.

Clasamentul continuă cu Turcia și Franța, ambele depășind pragul de 150 de milioane de nopți petrecute de turiști internaționali, în timp ce Regatul Unit completează primele cinci poziții. Grecia, Austria, Croația, Germania și Olanda se află, de asemenea, în topul celor mai atractive destinații europene, semn că turismul continental rămâne concentrat în statele care combină infrastructura dezvoltată cu patrimoniul cultural și destinațiile de litoral sau montane.

Potrivit datelor analizate de Comisia Europeană și Eurostat, Europa a depășit în 2025 pragul de 1,5 miliarde de înnoptări turistice internaționale. Evoluția confirmă revenirea puternică a industriei după perioada pandemiei și consolidarea turismului ca motor economic major pentru multe state europene. Raportul Mastercard Economics Institute arată că sectorul turistic european continuă să crească inclusiv în contextul incertitudinilor economice globale, turiștii fiind tot mai atrași de experiențe culturale, gastronomie și călătorii tematice.

Spania este unul dintre cele mai relevante exemple ale boomului turistic european. Reuters și Associated Press au relatat recent că țara iberică a primit aproape 97 de milioane de turiști străini în 2025, cu venituri estimate la peste 134 de miliarde de euro provenite din turism. Industria generează peste 12% din PIB-ul spaniol, iar autoritățile încearcă să promoveze un model orientat spre turism sustenabil și cheltuieli mai mari per vizitator.

Totuși, succesul economic al turismului aduce și efecte secundare tot mai vizibile. În marile destinații europene, precum Barcelona, Roma, Positano sau Cinque Terre, fenomenul de „overtourism” provoacă tensiuni între localnici și autorități. Presiunea asupra infrastructurii, creșterea chiriilor și aglomerația excesivă au dus la proteste și critici tot mai frecvente din partea rezidenților. Imagini cu străzi supraaglomerate și cozi uriașe în zonele turistice italiene au devenit virale în ultimele luni pe rețelele sociale.

Specialiștii din industrie susțin că platformele sociale precum TikTok și Instagram contribuie la concentrarea fluxurilor turistice în aceleași destinații populare, în timp ce multe regiuni mai puțin cunoscute rămân în afara circuitelor internaționale. În acest context, mai multe state europene încearcă să promoveze turismul regional și localitățile mai puțin aglomerate pentru a distribui mai eficient numărul de vizitatori.

Datele confirmă și faptul că dimensiunea unei țări nu este singurul factor decisiv în succesul turistic. Austria și Croația, state cu populații relativ reduse, atrag anual zeci de milioane de turiști datorită infrastructurii bine dezvoltate și poziționării puternice pe segmente precum turismul montan sau cel de litoral. Grecia rămâne, la rândul său, una dintre cele mai importante destinații estivale ale Europei, turismul având un rol esențial în economia elenă.

The post Cele mai vizitate țări din Europa în ultimul an: Spania și Italia conduc clasamentul appeared first on La Cafea.

Datele statistice arată că prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din Uniunea Europeană s-a situat la 18,37 euro pentru 100 kWh în a doua jumătate a anului 2025, în scădere față de nivelul de 19,03 euro pentru 100 kWh înregistrat în primul semestru al aceluiași an. Evoluția confirmă tendința de stabilizare și reducere graduală a costurilor energetice după vârful atins în perioada crizei energetice europene declanșate în 2022.

În majoritatea statelor membre, prețurile au continuat să coboare. Din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, 18 au raportat scăderi comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cele mai consistente reduceri au fost consemnate în Slovenia, unde prețurile au coborât cu 16,6%, urmată de Luxemburg, cu un declin de 15,8%, și Franța, unde energia electrică pentru consumatorii non-casnici s-a ieftinit cu 14,1%.

În acest tablou european dominat de ajustări descendente, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din Uniune, de 15,4%. Creșteri au mai fost raportate doar în alte patru state membre: Suedia, cu 9,4%, Bulgaria, cu 6,8%, Belgia, cu 2,8%, și Slovacia, cu 1,4%.

Statisticile Eurostat vizează segmentul consumatorilor non-casnici cu un consum anual cuprins între 500 MWh și 2.000 MWh, categorie care include în principal companii și operatori economici cu activitate industrială sau comercială semnificativă. Datele includ toate taxele și componentele tarifare aplicate facturilor de energie electrică.

Diferențele dintre statele membre rămân considerabile. Cele mai ridicate prețuri pentru consumatorii non-casnici au fost raportate în Irlanda, unde costul mediu a ajuns la 25,52 euro pentru 100 kWh. Pe următoarele locuri s-au situat Cipru, cu 24,29 euro, și Germania, cu 22,64 euro pentru 100 kWh.

La polul opus, cele mai mici tarife au fost înregistrate în Finlanda și Suedia. În Finlanda, prețul mediu a fost de 7,48 euro pentru 100 kWh, în timp ce în Suedia s-a situat la 9,70 euro pentru 100 kWh. Deși Suedia se află printre statele cu cele mai mici costuri absolute ale energiei electrice pentru mediul de afaceri, țara nordică a raportat totuși o creștere anuală a tarifelor.

Evoluția din România vine într-un moment în care piața energetică europeană încearcă să își revină după volatilitatea puternică provocată de criza energetică din ultimii ani. Datele Eurostat arată că, la nivelul întregii Uniuni, tendința generală este de stabilizare a prețurilor, inclusiv pe segmentul consumatorilor casnici, unde tarifele au rămas relativ constante în a doua jumătate a anului trecut.

În raportările publicate de instituția europeană se arată că nivelurile actuale ale prețurilor la energie rămân totuși peste valorile existente înainte de criza energetică din 2022. În plus, în mai multe state membre, taxele și contribuțiile incluse în facturile de electricitate continuă să influențeze nivelul final al tarifelor plătite de consumatori.

România a mai fost evidențiată recent și într-o altă analiză Eurostat privind consumatorii casnici. Potrivit datelor publicate la începutul lunii mai, țara a înregistrat una dintre cele mai accentuate creșteri ale prețurilor la electricitate pentru gospodării în a doua jumătate a anului 2025, iar raportat la puterea de cumpărare, costul energiei electrice suportat de populație s-a situat printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Datele analizate de Eurostat sunt colectate semestrial și reprezintă unul dintre principalii indicatori utilizați pentru monitorizarea evoluției pieței europene de energie. Statisticile includ atât costul energiei propriu-zise, cât și tarifele de rețea, taxele și alte contribuții aplicate consumatorilor finali.

The post România, lider în UE la scumpirea energiei electrice pentru companii appeared first on La Cafea.

România lider negativ la inflație

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a atins 9,9% în martie, o creștere de 0,78 puncte procentuale comparativ cu februarie. Scumpirile au fost determinate de dinamica pronunțată a prețurilor la servicii, care s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare care au avansat cu 10,9%, iar mărfurile alimentare cu 7,7%.

Între statele membre, doar alte două țări se apropie de nivelurile de inflație ale României. Croația înregistrează o rată anuală de 4,6%, iar Lituania de 4,4%, ambele semnificativ sub presiunile inflaționiste din România.

Danemarca și alte state cu inflație controlată

La polul opus, mai multe state membre menține inflația sub control. Danemarca înregistrează cea mai scăzută rată anuală, de 1%, urmată de Cehia, Cipru și Suedia, fiecare cu 1,5%. Aceste performanțe sublinează disparitățile economice majore din interiorul Uniunii Europene.

Zona euro pe o traiectorie ascendentă

În zona euro, situația este ușor mai favorabilă decât în Uniunea Europeană în ansamblu, dar cu o tendință de accelerare similară. Rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, conform datelor Eurostat.

Analiza componentelor arată că serviciile au fost principalul factor de presiune inflacionistă în zona euro, contribuind cu 1,49 puncte procentuale la rata globală. Prețurile la energie au adus o contribuție de 0,48 puncte procentuale, în timp ce prețurile la alimente, alcool și țigări au generat 0,45 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au avut un impact mai modest, de 0,13 puncte procentuale.

Perspective pentru perioada următoare

Accelerația inflației în martie marchează o inversare a tendinței de reducere care s-a observat între ianuarie și februarie, ridicând noi întrebări cu privire la stabilitatea prețurilor în Uniune.

The post Inflația în UE crește. România rămâne țara cu cea mai mare scumpire a prețurilor appeared first on La Cafea.

În acest context, România s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul al treilea din 2025. Datele publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică arată că, la nivel național, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 31.600. Cifra reprezintă o creștere modestă, de 300 de posturi, față de trimestrul precedent, însă este semnificativ mai mică decât cea consemnată în trimestrul al treilea din 2024, când erau raportate cu 8.300 de locuri de muncă vacante în plus.

Rata locurilor de muncă vacante în România a fost estimată la 0,62% în trimestrul al treilea din acest an. Indicatorul a crescut marginal, cu 0,01 puncte procentuale față de trimestrul anterior, dar a rămas sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, când se situa cu 0,16 puncte procentuale mai sus. Aceste date plasează România la o distanță considerabilă față de media Uniunii Europene, evidențiind diferențe structurale importante pe piața muncii.

Potrivit metodologiei utilizate de Eurostat, rata locurilor de muncă vacante reflectă ponderea posturilor neocupate raportată la totalul locurilor de muncă ocupate și vacante. Scăderea acestui indicator la nivelul Uniunii Europene sugerează o reducere a presiunilor de recrutare din partea angajatorilor, în condițiile unei activități economice mai prudente și ale ajustării planurilor de angajare. În cazul României, nivelul foarte redus al ratei indică o cerere mai limitată de personal nou raportată la dimensiunea pieței muncii, dar și un grad mai scăzut de mobilitate sau de extindere a companiilor comparativ cu alte state membre.

Diferența dintre evoluția trimestrială ușor pozitivă și scăderea anuală accentuată a numărului de locuri de muncă vacante în România arată că, deși există semne punctuale de stabilizare pe termen scurt, piața muncii rămâne mai puțin dinamică decât în anul precedent. Datele Eurostat și cele ale Institutului Național de Statistică conturează astfel imaginea unei piețe a muncii aflate într-o fază de ajustare, atât la nivel european, cât și național, după nivelurile mai ridicate de cerere de forță de muncă din anii anteriori.

The post Eurostat: cererea de forță de muncă se temperează în Uniunea Europeană, cu minime în România appeared first on La Cafea.

Aceste date arată nu doar creșterea volumului total al transferurilor, ci și rolul important pe care îl are diaspora în susținerea consumului și a economiei interne. Sumele trimise acasă de lucrătorii români din străinătate provin preponderent din țări non-UE, reflectând diversificarea piețelor de muncă pentru cetățenii români plecați la muncă. Statisticile Eurostat evidențiază o tendință de creștere a soldului net al fluxurilor de bani, între intrările și ieșirile de capital, consemnată în ultimii cinci ani — sold care indică un avans de peste 50% în perioadă recentă.

Analizele economice subliniază că aceste remiteri, deși substanțiale ca pondere în PIB, continuă să evolueze într-un context mai larg al economiilor europene, unde fluxurile de capital și migrația forței de muncă influențează indicatorii macroeconomici ai statelor membre. În contrast, unele rapoarte naționale arată că remiterile totale trimise acasă de românii din diaspora (inclusiv cele din UE) pot atinge valori mai mari atunci când sunt raportate la PIB; de exemplu, datele Băncii Naționale a României din 2023 indică remiteri de aproximativ 2% din PIB, mult peste nivelul strict non-UE, și apropiate de valoarea investițiilor străine directe atrase de țară în aceeași perioadă.

România se înscrie în rândul țărilor europene în care banii trimiși de cetățenii care muncesc în afara Uniunii Europene reprezintă o pondere semnificativă din PIB, evidențiind dependența economiei de fluxurile de remiteri și poziția diasporei ca factor economic relevant pentru stabilitatea financiară și nivelul de consum al gospodăriilor din țară.

The post Transferurile românilor din afara Uniunii Europene au atins 1% din PIB appeared first on La Cafea.

Conform raportului Eurostat, inflația medie în zona euro s-a situat la 2,2% în septembrie, în creștere ușoară față de 2,1% în luna august. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,6%), Italia (0,9%), Grecia (1,2%) și Franța (1,6%), în timp ce, la polul opus, România (8,6%), Belgia (4,7%) și Croația (4,2%) au raportat cele mai mari creșteri anuale de prețuri.

Datele naționale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă tendința internă de creștere accentuată a prețurilor. Conform INS, rata inflației în România a fost de 9,88% în luna septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anuală de 6,2%, produsele alimentare au fost mai scumpe cu 10,5%, iar serviciile au avut o majorare de peste 12%.

Cele mai mari scumpiri au fost consemnate în sectoarele energiei, transporturilor și serviciilor poștale, dar și la alimentele de bază, cum ar fi pâinea, lactatele și carnea. INS a subliniat că o parte din creșterea prețurilor a fost influențată de majorarea accizelor și de scumpirea carburanților, factori care s-au transmis în lanț asupra costurilor de producție și transport.

Economiștii subliniază că România rămâne o excepție în cadrul Uniunii Europene, menținându-se constant în ultimele luni cu o inflație de peste 8%, în timp ce majoritatea statelor membre au reușit să stabilizeze prețurile în jurul țintei de 2%. Diferențele sunt explicate, potrivit analizelor Eurostat și INS, prin structura pieței interne, politicile fiscale și volatilitatea cursului de schimb, care amplifică efectele creșterilor de prețuri la importuri.

În ciuda scăderii lente a inflației față de nivelurile de două cifre înregistrate la începutul anului, România continuă să fie una dintre economiile europene cele mai afectate de creșterea costului vieții, cu un impact direct asupra puterii de cumpărare a populației.

The post România, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană: de peste trei ori media blocului comunitar appeared first on La Cafea.

La polul opus, cele mai ridicate rate de absolvenți ai învățământului superior se înregistrează în Irlanda (65%), Luxemburg (64%) și Cipru (60%). Aceste cifre reflectă disparități semnificative între statele membre UE în ceea ce privește accesul la educație superioară și dezvoltarea competențelor tinerilor.

Comisia Europeană subliniază că nivelul scăzut al absolvenților de studii superioare poate influența direct perspectivele economice și sociale ale unei țări, având implicații asupra productivității, inovării și ocupării forței de muncă. În România, specialiștii în educație și politici publice atrag atenția asupra necesității unor strategii eficiente pentru creșterea participării la învățământul superior, inclusiv prin programe de sprijin financiar, modernizarea instituțiilor de învățământ și promovarea importanței studiilor universitare în rândul tinerilor.

Datele Eurostat au fost publicate pe 4 septembrie 2025 și oferă o imagine detaliată a nivelului de educație în rândul populației tinere din Uniunea Europeană, evidențiind atât provocările, cât și oportunitățile pentru statele membre în procesul de dezvoltare a capitalului uman.

The post România, pe ultimul loc în UE la numărul de absolvenți de studii superioare appeared first on La Cafea.

Această evoluție pozitivă reflectă o tendință generalizată a statelor membre de a consolida investițiile în inovație, știință și tehnologie, într-un context global în care competitivitatea economică este tot mai strâns legată de capacitatea de cercetare. Cu toate acestea, România continuă să se plaseze pe ultimul loc în Uniune în ceea ce privește aceste cheltuieli: în 2024, bugetul public pentru cercetare a reprezentat doar 19,1 euro pe cap de locuitor, de aproape 15 ori mai puțin decât media UE.

Potrivit Eurostat, cheltuielile guvernamentale totale ale Uniunii pentru cercetare și dezvoltare în 2024 au atins aproape 128 de miliarde de euro, echivalentul a 0,71% din PIB-ul comunitar. Statele din nordul și vestul continentului conduc clasamentul: Luxemburg, Danemarca, Germania și Suedia au alocat fiecare peste 600 de euro pe persoană pentru R&D, în contrast frapant cu România și Bulgaria, singurele țări care nu au depășit pragul de 40 de euro.

Pentru România, discrepanța față de restul Uniunii devine tot mai acută. Deși bugetele publice pentru cercetare au crescut ușor în termeni nominali în ultimii ani, nivelul rămâne extrem de scăzut în raport cu mărimea populației și cu nevoile unui sistem de inovare funcțional. În 2022, țara aloca 17,6 euro pe cap de locuitor, iar în 2023 – 21,2 euro. În 2024, alocarea de 19,1 euro marchează o stagnare, în timp ce majoritatea celorlalte state membre au continuat să-și majoreze semnificativ investițiile în acest domeniu.

Conform metodologiei Eurostat, indicatorul „GBARD” (Government Budget Allocations for R&D) include toate sumele prevăzute în bugetele naționale care au ca destinație cercetarea – fie că este vorba de institute publice, universități sau parteneriate cu sectorul privat.

Organizațiile profesionale din România atrag de ani buni atenția asupra subfinanțării cronice a cercetării. Academia Română, Consiliul Național al Cercetării Științifice și diverse asociații universitare au cerut constant Guvernului alocări mai consistente, cel puțin pentru atingerea țintei minime de 1% din PIB pentru întregul sistem de cercetare-dezvoltare-inovare, așa cum prevede Strategia Națională de CDI.

În lipsa unei schimbări semnificative de direcție, România riscă să rămână în afara principalelor fluxuri de finanțare și colaborare la nivel european. Experții avertizează că decalajele nu se reduc automat prin convergență economică, ci necesită investiții constante, politici coerente și voință politică reală.

Datele prezentate pe 29 iulie 2025 de Eurostat nu doar că evidențiază performanțele remarcabile ale unor state în ceea ce privește prioritizarea cercetării, ci expun și vulnerabilitățile profunde ale celor care au neglijat acest domeniu esențial pentru dezvoltare pe termen lung. Iar România, din păcate, continuă să se afle exact în această ultimă categorie.

The post România înregistrează cea mai scăzută alocare bugetară pentru cercetare și dezvoltare din UE appeared first on La Cafea.