Rezultatele provin din ediția din prima jumătate a anului 2026 a studiului Bevtrac, bazat pe răspunsurile a peste 32.000 de participanți din 15 dintre cele mai importante piețe ale băuturilor alcoolice la nivel mondial. Cercetarea include țări precum Statele Unite, China, India, Germania, Franța, Japonia, Canada și Australia, oferind o imagine amplă asupra evoluției consumului de alcool la nivel global.

Baby Boomers reduc cel mai mult consumul de alcool

Potrivit studiului, Baby Boomers, generația formată din persoanele născute înainte de 1964, înregistrează în prezent cea mai scăzută rată de consum dintre toate categoriile analizate.

Doar 71% dintre respondenții din această generație au declarat că au consumat alcool cel puțin o dată în ultimele șase luni, ceea ce înseamnă că aproape trei din zece persoane – 29% – nu au consumat deloc băuturi alcoolice în această perioadă. Față de acum trei ani, ponderea celor care se abțin complet de la alcool a crescut cu două puncte procentuale.

Studiul mai arată că Baby Boomers nu doar că beau mai rar decât celelalte generații, ci consumă și cele mai mici cantități atunci când aleg să consume alcool, media fiind de aproximativ 2,6 băuturi la o ocazie.

Generația Z nu mai este „generația moderației”

În paralel, cercetarea evidențiază o schimbare importantă în rândul tinerilor adulți din Generația Z, respectiv persoanele născute între 1996 și 2015 care au atins vârsta legală pentru cumpărarea alcoolului.

74% dintre aceștia au declarat că au consumat alcool în ultimele șase luni, față de doar 66% înregistrat în urmă cu trei ani. Creșterea este una semnificativă și marchează apropierea de media întregii populații adulte, estimată la 76%.

Autorii studiului subliniază însă că această evoluție trebuie interpretată în contextul înaintării în vârstă a membrilor Generației Z. Cercetarea ia în calcul exclusiv persoanele care au vârsta legală pentru consumul de alcool, iar ponderea acestora este astăzi mai mare decât în urmă cu trei ani, pe măsură ce tot mai mulți reprezentanți ai generației au intrat în categoria adulților.

Totodată, IWSR consideră că ideea potrivit căreia Generația Z ar reprezenta „generația moderației” nu mai este susținută de datele actuale.

Milenialii rămân liderii consumului

Deși atenția s-a concentrat în ultimii ani asupra schimbării comportamentului tinerilor, studiul confirmă că Milenialii continuă să fie generația cu cea mai ridicată rată de consum.

Aproximativ 81% dintre persoanele născute între 1981 și 1996 au declarat că au consumat alcool în ultimele șase luni, cea mai mare valoare dintre toate generațiile analizate. Pe locul al doilea se află Generația X, formată din persoanele născute între 1961 și 1980, cu o rată de consum de 77%.

În ansamblu, media consumului în rândul populației adulte din cele 15 piețe analizate este de 76%. Totodată, cercetarea arată că tendința generală este una de moderare: oamenii continuă să consume alcool, însă o fac mai rar și în cantități mai mici decât în trecut.

Piețele emergente merg împotriva tendinței globale

Deși la nivel mondial se observă o reducere graduală a consumului, studiul identifică și excepții importante în economiile emergente.

În India, în rândul consumatorilor cu venituri ridicate din mediul urban, rata consumului de alcool a crescut la 77%, comparativ cu 67% în urmă cu trei ani. În China, aceeași categorie de populație a raportat o rată de consum de 89%, față de 86% anterior. (IWSR)

Potrivit IWSR, aceste evoluții sugerează că dinamica piețelor diferă considerabil între economiile dezvoltate și cele emergente, în timp ce tendința de moderare observată în multe state occidentale pare să fie influențată tot mai mult de schimbări de stil de viață, și nu exclusiv de contextul economic.

The post Consumul de alcool se schimbă între generații: Baby Boomers beau cel mai puțin, Milenialii conduc clasamentul appeared first on La Cafea.

Termenul a intrat recent în atenția publică internațională după apariția unor analize privind costurile tot mai ridicate ale întâlnirilor romantice și schimbarea raportării generațiilor tinere la relații. Publicația WIRED descrie fenomenul drept o tendință prin care tinerii aleg în mod deliberat să rămână singuri și să își prioritizeze independența personală în detrimentul căutării unui partener. Pentru adepții acestui stil de viață, ideea urmărește eliminarea stigmatului asociat singurătății și transformarea acesteia într-o opțiune dorită, nu evitată.

Explicațiile nu sunt însă doar culturale sau sociale. Factorul financiar pare să joace un rol important în această schimbare de comportament. Potrivit indicelui Real Financial Progress publicat de Banca din Montreal (BMO), costurile asociate întâlnirilor romantice au crescut semnificativ în ultimii ani, fenomen descris inclusiv prin termenul „date-flation” – o combinație între cuvintele „dating” și „inflation”.

Datele publicate de BMO arată că, în Statele Unite, costul mediu total al unei întâlniri a ajuns la 189 de dolari în 2026, în creștere cu 12,5% față de anul precedent. Calculul include transportul, cheltuielile de pregătire, precum îngrijirea personală sau vestimentația, dar și costurile pentru mâncare, băuturi ori activități de petrecere a timpului liber. În cazul generației Z, cheltuiala medie raportată este chiar mai ridicată, ajungând la aproximativ 205 dolari pentru o ieșire romantică.

Tot același studiu relevă o schimbare clară de percepție asupra relațiilor. Aproape jumătate dintre persoanele singure din Statele Unite, respectiv 47%, spun că întâlnirile romantice nu mai merită din punct de vedere financiar. În rândul generației Z, jumătate dintre respondenți afirmă că aceste costuri interferează cu obiectivele lor financiare personale.

Presiunea economică resimțită de tineri este confirmată și de alte cercetări recente. Un studiu publicat de Bank of America arată că aproape jumătate dintre reprezentanții generației Z consideră costul ridicat al vieții drept principal obstacol în atingerea stabilității financiare. În plus, aproximativ 51% dintre respondenți au declarat că nu cheltuiesc deloc bani lunar pentru întâlniri romantice, iar aproape un sfert susțin că amână evoluția relațiilor din motive financiare.

În paralel, fenomenul solo-maxxing pare să redefinească și imaginea socială a singurătății. Dacă în trecut statutul de persoană necăsătorită era adesea privit drept o situație tranzitorie sau chiar nedorită, o parte a generației Z îl prezintă acum ca pe o formă de autonomie și gestionare eficientă a resurselor personale.

Conținutul distribuit pe rețelele sociale reflectă această schimbare. Clipurile populare din jurul tendinței nu promovează izolarea, ci mai degrabă activități individuale: călătorii solo, mersul la sală, hobby-uri noi sau ieșiri în oraș fără companie. Mesajul transmis este că satisfacția personală și dezvoltarea individuală nu trebuie să depindă de existența unei relații romantice.

Datele disponibile indică însă că tendința nu reprezintă neapărat un refuz definitiv al relațiilor, ci o reevaluare a priorităților într-un context economic mai dificil. Costurile ridicate ale vieții, presiunea financiară și schimbarea valorilor sociale par să influențeze modul în care generațiile tinere își construiesc relațiile și își planifică viitorul.

Pentru o parte dintre tineri, investiția în propria independență pare să fie, cel puțin pentru moment, mai importantă decât investiția într-o relație romantică.

The post De ce renunță tot mai mulți tineri la relații și aleg „solo-maxxing” appeared first on La Cafea.

Această schimbare reflectă o combinație de factori economici și culturali. Pe de o parte, incertitudinile financiare — inclusiv costurile ridicate de trai și un acces mai dificil la locuri de muncă stabile după facultate — forțează mulți tineri să caute venituri din surse multiple. Pe de altă parte, mulți membri ai generației Z resping tradiționalul contract de muncă de opt ore pe zi, preferând flexibilitatea, autonomie și diversificarea experiențelor profesionale pe care le oferă mai multe joburi part‑time.

Fenomenul ar fi definit ca un contrast clar cu „overemployment” — situația în care o persoană lucrează în două locuri full‑time, dar rămâne blocată în programe fixe și în relații tradiționale de angajare; poly‑employment oferă libertate de program și control asupra propriului timp, ceea ce, spun experții, este esențial pentru mulți tineri din generația Z.

Această alegere pare ca nu este doar o reacție la condițiile economice actuale, ci și o decizie culturală profundă. Mulți tineri au crescut observând generațiile anterioare prinse în rutine de muncă care păreau să ofere stabilitate, dar care adesea s‑au dovedit fragile în fața crizelor economice, cum ar fi recesiunea din 2008. Această experiență i‑a făcut pe mulți să privească cu scepticism ideea de a depinde de un singur angajator și i‑a determinat să caute mai degrabă modalități de a „hedge‑ui” riscul prin mai multe surse de venit.

Datele analizate arată, însă, că această tranziție nu este lipsită de provocări. Rata de ocupare în rândul proaspeților absolvenți de facultate a depășit media generală a angajaților, indicând dificultăți semnificative pentru tinerii care aspiră la un loc de muncă tradițional. În plus, un studiu menționat în raport arată că șase din zece angajatori au concediat recent tineri angajați din generația Z la doar câteva luni după angajare, invocând lipsa de inițiativă, organizare slabă și abilități de comunicare insuficiente. Aceste experiențe contribuie la exodul tinerilor către aranjamente de muncă mai puțin convenționale.

Rolul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale (AI), este un alt element cheie în această transformare a forței de muncă. Pentru un segment al tinerilor „poly‑employed”, AI devine un instrument care le permite să managerieze mai eficient sarcinile multiple și să își optimizeze programele de lucru. Aproximativ 75% dintre lucrătorii cu program flexibil consideră că instrumentele AI îi ajută să își respecte programul, mărind predictibilitatea activităților lor zilnice.

Totuși, tehnologia polarizează și atitudinile. În rândul celor care își creează singuri multiple surse de venit, există o rezistență semnificativă față de AI, perceput ca o amenințare la adresa locurilor de muncă pe care le ocupă. Un raport al unei platforme de enterprise AI arată că aproximativ 44% dintre lucrătorii din generația Z încearcă chiar să saboteze implementările AI în companiile lor din teamă că tehnologia ar putea înlocui rolurile lor precare sau part‑time.

În același timp, lideri din industrie avertizează că progresele rapide ale AI ar putea elimina o parte substanțială din joburile de nivel de intrare, reducând și mai mult oportunitățile disponibile absolvenților. Astfel, mulți tineri se află într‑un paradox: AI le poate facilita gestionarea mai multor joburi, dar același progres tehnologic le poate submina perspectivele pe termen lung de angajare tradițională.

Pe măsură ce aceste tendințe se cristalizează, specialiștii în resurse umane și liderii corporativi încearcă să înțeleagă ce semnifică această revoltă tăcută față de normele tradiționale de angajare. Unii consideră că nu este vorba doar despre adaptare, ci despre o redefinire fundamentală a contractului social între angajat și angajator. Pentru generația Z, stabilitatea nu mai vine dintr‑un singur job, ci din capacitatea de a construi un portofoliu de activități care îi oferă autonomie și securitate în fața unei economii în continuă schimbare.

În acest context, poly‑employment nu este doar o tendință temporară, ci un posibil semnal al modului în care forța de muncă globală se va organiza în următorii ani. Pentru mulți tineri, mai multe joburi înseamnă nu doar supraviețuire economică, ci și un sentiment de control — un atu esențial într‑un mediu profesional tot mai incert și tehnologic.

The post Generația Z și revoluția „poly‑employment”: mai multe joburi, mai multă flexibilitate appeared first on La Cafea.

Criza tinerilor NEET reflectă două mari tendinţe combinate: o rată foarte ridicată a şomajului juvenil şi o proporţie semnificativă de tineri care nu caută sau nu pot accesa locuri de muncă sau programe de pregătire profesională. În termeni comparativi, ultima oară când nivelul NEET a atins valori atât de ridicate a fost în contextul crizei financiare din 2008, iar cifrele recente sugerează că situaţia s-a agravat semnificativ.

Cauzele principale ale fenomenului

• Lipsa competenţelor percepute de angajatori

O mare parte dintre angajatori consideră că tinerii din Gen Z „nu sunt pregătiţi pentru locul de muncă” – mai exact, nu deţin competenţele practice, abilităţile sociale şi etica profesională pe care le aşteaptă mediul de lucru actual. Aceasta include competenţe tehnice, dar şi soft skills precum comunicarea, adaptabilitatea la reguli profesionale şi disciplină. Acest deficit este invocat ca un factor semnificativ în dificultatea tinerilor de a obţine primul job sau de a se menţine pe piaţa muncii.

Explicaţiile pentru acest deficit sunt multiple. Una dintre ele este impactul pandemiei de COVID-19, care a perturbat economia şi sistemele educaţionale, lăsând mulţi tineri fără experienţa de muncă de tip „part-time” sau stagii de practică pe care generaţiile anterioare le considerau normale pentru dezvoltarea profesională. În plus, evoluţia rapidă a tehnologiei, inclusiv AI şi automatizarea unor sarcini de bază, a schimbat cerinţele de pe piaţa muncii, reducând disponibilitatea poziţiilor tradiţionale de nivel de început.

• Schimbările în atitudinea tinerilor faţă de muncă

Se evidenţiază şi o schimbare culturală în generaţia Z: mulţi tineri preferă flexibilitatea, independenţa sau activităţile non-tradiţionale în locul angajării convenţionale. Această generaţie este adesea descrisă ca mai puţin dispusă să accepte un program strict de „9-to-5”, punând un accent mai mare pe echilibrul între viaţa personală şi profesională şi pe sensul muncii, ceea ce poate reduce interesul pentru anumite joburi ce nu oferă aceste elemente. Această tendinţă nu este însă universală, dar pare să influenţeze percepţia angajatorilor asupra motivaţiei şi „pregătirii” tinerilor pentru locul de muncă.

• Concurenţa acerbă pe piaţa muncii

Tinerii se confruntă cu o concurenţă puternică din partea altor segmente de populaţie pentru aceleaşi locuri de muncă, inclusiv persoane mai în vârstă sau cu experienţă care, din cauza șomajului general, sunt dispuse să accepte poziţii entry-level. În paralel, companiile au tăiat sau redus numeroase poziţii de început de carieră, ceea ce accentuează dificultatea accesului în câmpul muncii.

Consecinţe sociale şi economice

Fenomenul NEET are implicaţii profunde atât la nivel individual, cât şi la nivel macroeconomic. Pentru tineri, perioade lungi de inactivitate economică pot conduce la pierderea competenţelor, degradarea sănătăţii psihice şi emoţionale şi limitarea oportunităţilor de carieră pe termen lung. Statistica internaţională arată că tinerii care nu activează timp îndelungat sunt mult mai predispuşi să rămână marginalizaţi profesional pe durata întregii vieţi.

Pe plan macroeconomic, o forţă de muncă tânără subutilizată sau necalificată reduce productivitatea şi creşterea economică. PwC estimează că reducerea ratei NEET în Regatul Unit la niveluri comparabile cu alte ţări dezvoltate ar putea genera zeci de miliarde de lire suplimentare în PIB.

Răspunsul politic şi perspective

Guvernul britanic a recunoscut amploarea problemei şi a lansat în decembrie 2025 o analiză independentă a fenomenului NEET, condusă de fostul ministru al Sănătăţii Alan Milburn. Această analiză urmăreşte să identifice măsuri practice pentru a reintegra tinerii în educaţie, formare sau piaţa muncii, inclusiv prin programe de sprijin specializate.

Printre propunerile discutate se numără acordarea de stimulente angajatorilor pentru crearea de posturi de început de carieră, programe de ucenicie orientate spre noile cerinţe din economie şi consolidarea legăturii între educaţie şi cerinţele pieţei muncii. De asemenea, se vor analiza abordări care să încurajeze dobândirea competenţelor digitale şi „soft skills”, considerate esenţiale în economia inovatoare contemporană.

Concluzie

Criza Gen Z pe piaţa muncii din Marea Britanie nu este doar o cifră statistică izolată; este simptomul unei tranziţii economice şi culturale complexe, în care schimbările tehnologice, experienţele post-pandemice şi noile atitudini faţă de muncă interacţionează pentru a produce efecte semnificative. Răspunsul eficient la această criză va necesita politici publice coordonate, adaptări ale sistemului educaţional şi o mai bună corelare între nevoile angajatorilor şi pregătirea tinerilor pentru locurile de muncă ale viitorului.

The post Tinerii din Generația Z, tot mai inactivi profesional appeared first on La Cafea.