La nivelul întregii Europe (inclusiv state non‑UE), diferențele de preț sunt considerabile. Elveția domină la polul costisitor, cu un coș mediu de 171 de euro — cu 71% peste media UE — ceea ce o transformă în cea mai scumpă destinație continentală pentru mesele în oraș și cazare. În capătul opus, Macedonia de Nord oferă cele mai reduse tarife, la aproximativ jumătate din media comunitară.

În interiorul Uniunii Europene, Danemarca conduce detașat ca destinație scumpă pentru ospitalitate: un coș standard costă acolo 148 de euro, cu aproape 50% peste media UE. Pe listă urmează Irlanda și Finlanda, cu prețuri de 29%, respectiv 27% peste nivelul de referință, iar alte economii occidentale precum Olanda, Belgia, Luxemburg și Suedia raportează de asemenea costuri ale serviciilor de restaurante și hoteluri semnificativ mai ridicate decât media comunitară. Germania, Austria, Franța sau Italia se situează ușor peste sau aproape de media UE.

Trecând la partea de jos a clasamentului comunitar, Bulgaria este cea mai ieftină țară din UE pentru restaurante și hoteluri, cu un nivel al prețurilor de numai 53 de euro — aproximativ 53% din media europeană. România urmează imediat după, cu un cost mediu al unui pachet standard de servicii de aproximativ 69% din media UE. Acest nivel plasează România la o distanță semnificativă sub media comunitară, dar totuși mai sus decât Bulgaria.

Pe lângă statele membre, câteva țări balcanice din afara Uniunii se clasează și ele la prețuri foarte competitive: Albania — cu costuri de 52% din media UE — Muntenegru, Serbia sau Bosnia și Herțegovina, toate sub media europeană, unele apropiate sau chiar mai ieftine decât România. Turcia apare, de asemenea, cu valori apropiate de România în acest indice.

Specialiștii explică aceste diferențe de preț cu diverși factori structural‑economici. Unul dintre cei mai importanți este costul forței de muncă: sectorul ospitalității este intensiv în resurse umane, astfel că salariile și contribuțiile sociale reflectă direct în tarifele finale. Țările cu salarii medii mai ridicate tind să aibă prețuri mai mari la mesele în oraș și la cazare, în timp ce economiile cu salarii relativ scăzute pot oferi servicii la prețuri sub media europeană. Alte elemente care influențează nivelurile de preț includ costurile cu energia și utilitățile, impozitele directe și indirecte (cum ar fi TVA‑ul) și costurile asociate proprietăților imobiliare destinate activităților comerciale.

Asociația europeană a sectorului ospitalității (HOTREC) a subliniat de asemenea că structurile diferite de cost între state — în special în ceea ce privește forța de muncă și reglementările fiscale — explică o parte importantă din marjele variate de preț. Potrivit reprezentanților acesteia, țările cu sisteme de contribuții sociale stricte și cheltuieli mari pentru forța de muncă vor apărea, în mod natural, cu prețuri mai mari în comparațiile internaționale.

Astfel, România se menține în 2026 drept una dintre cele mai accesibile destinații din UE pentru restaurante și hoteluri, oferind servicii la un nivel semnificativ sub media comunitară, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru turiștii cu buget restrâns sau pentru cei interesați de destinații de călătorie cu costuri reduse în sectorul ospitalității.

The post România, a doua cea mai ieftină țară din UE pentru restaurante și hoteluri appeared first on La Cafea.

Potrivit datelor oferite de Mustafa Korkutata, reprezentant al Asociației Tinerilor Oameni de Afaceri din Ankara, sistemul all-inclusive generează între 220 și 400 grame de risipă alimentară pe turist pe zi, ceea ce se traduce într-o pierdere de circa 50 de miliarde de lire turcești pe an (aproximativ 1,3–1,5 miliarde USD).

Aceste cifre au determinat autoritățile și reprezentanții industriei hoteliere să ceară revizuirea modelului actual. Propunerea include reducerea graduală a unităților care adoptă sistemul „all-inclusive” și introducerea unor alternative sustenabile, cum ar fi colaborarea cu restaurante locale. Astfel, turiștii ar fi încurajați să exploreze orașele, urmate de cine în restaurante contractate, ceea ce ar sprijini economia locală și ar reduce presiunea asupra resurselor hotelurilor.

Ministerul Agriculturii și Pădurilor, în cooperare cu FAO, investighează deja sistemul de bufet deschis („open buffet”) în hotelurile din Antalya și Alanya. Obiectivele includ analiza cauzelor principale ale risipei – de la dimensiunea porțiilor și designul meniurilor până la manipularea alimentelor și formarea personalului – cu aplicarea eventuală a sancțiunilor pentru unitățile care nu reduc pierderea alimentară.

Ce trebuie să știe turiștii:

• Schimbări în serviciile hoteliere
  Hotelurile ar putea renunța în timp la sistemul all-inclusive, favorizând modele de consum responsabil și “pay-as-you-go” pentru mâncare și băutură
• Mai multă experiență locală
  Sistemul propus ar încuraja turiștii să iasă în oraș și să descopere restaurante locale – o oportunitate de a interacționa autentic cu cultura gastronomică turcă
• Sustenabilitate și responsabilitate
  Noile măsuri urmăresc reducerea semnificativă a risipei, contribuind la un turism mai durabil și mai conștient
• Oferte turistice distincte
  Turismul cultural, gastronomic și medical devin prioritare, alături de flexibilitatea în alegerea pachetelor – inclusiv opțiuni fără alcool sau cu plată în funcție de consum

Decizia Turciei de a revizui sau înlocui sistemul „all-inclusive” vine ca răspuns direct la pierderile economice cauzate de risipa alimentară, dar și ca un pas către un turism mai responsabil. Pentru turiști, asta înseamnă schimbări în modul de consum, oportunități mai autentice și o experiență de vacanță care pune accent pe sustenabilitate.

The post All-inclusive, pe cale de dispariție: schimbări majore în turismul turcesc appeared first on La Cafea.