Potrivit documentului, cel puțin 95% din suprafața Europei a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025. Valurile de căldură au afectat zone întinse ale continentului, de la regiunea mediteraneană până în nordul extrem. Un episod record de trei săptămâni a lovit zona sub-arctică Fennoscandia, iar temperaturile în apropierea și chiar în interiorul Cercului Polar au depășit 30 de grade Celsius. În localitatea Frosta din Norvegia s-a atins un vârf de 34,9 grade Celsius, un nivel considerat excepțional pentru acea regiune.

Raportul arată că Europa a avut în același timp un număr record de zile cu stres termic redus provocat de frig, ceea ce confirmă tendința de ierni mai blânde și de reducere a perioadelor geroase. Temperaturile minime au rămas peste valorile normale în cea mai mare parte a anului, iar suprafața continentului care înregistrează frecvent zile de îngheț continuă să se restrângă.

Schimbările climatice afectează puternic și regiunile reci ale Europei. Toate zonele glaciare europene au suferit pierderi nete de masă în 2025. Islanda a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istoria măsurătorilor, iar stratul de zăpadă a fost cu 31% sub media obișnuită. În același timp, calota glaciară a Groenlandei a pierdut 139 de gigatone de gheață. Specialiștii avertizează că dispariția zăpezii și a gheții reduce capacitatea suprafețelor albe de a reflecta radiația solară, accelerând încălzirea suplimentară a climei.

Un alt record negativ a fost stabilit în apele europene. Temperatura medie anuală a suprafeței mărilor din regiune a fost cea mai ridicată consemnată vreodată, marcând al patrulea an consecutiv de maxime istorice. Nu mai puțin de 86% din zona oceanică europeană a fost afectată de valuri marine de căldură de intensitate cel puțin puternică, iar 36% din suprafață a trecut prin episoade severe sau extreme, cea mai mare proporție observată până acum.

În Marea Mediterană, întreaga suprafață a înregistrat cel puțin o zi cu val marin de căldură puternic în fiecare dintre ultimii trei ani. În 2025, temperatura medie anuală a apei a fost a doua cea mai mare măsurată vreodată. Fenomenul afectează biodiversitatea marină, pescuitul și poate amplifica disconfortul termic pe uscat, mai ales în timpul nopții.

Condițiile de căldură și secetă au favorizat și un sezon devastator al incendiilor forestiere. Aproximativ 1.034.550 de hectare au ars în Europa în 2025, cea mai mare suprafață înregistrată până acum și mai mare decât teritoriul Ciprului. Spania a fost una dintre cele mai afectate țări și a generat aproximativ jumătate din emisiile provenite din incendii. Niveluri record ale emisiilor produse de incendii au mai fost raportate în Cipru, Regatul Unit, Olanda și Germania.

Raportul notează și probleme hidrologice severe. Debitele râurilor europene au fost sub medie timp de 11 luni din an, iar 70% dintre cursurile de apă au avut niveluri anuale sub valorile normale. Deși furtunile și inundațiile au afectat mii de persoane, aceste fenomene au fost mai puțin extinse decât în anii recenți.

În paralel cu aceste semnale de alarmă, documentul menționează și un progres energetic: sursele regenerabile au furnizat 46,4% din electricitatea Europei în 2025, iar energia solară a atins un record de contribuție, de 12,5%. Autorii raportului susțin însă că ritmul actual al schimbărilor climatice impune măsuri mai rapide de adaptare și reducere a emisiilor.

( Sursa – https://wmo.int/news/media-centre/european-state-of-climate-2025-record-heatwaves-from-mediterranean-arctic-while-glaciers-shrink-and )

The post Europa, în prima linie a crizei climatice – se încălzește accelerat appeared first on La Cafea.

Această creștere semnificativă depășește cu mult media obișnuită pentru luna iunie, care este cu aproximativ 2°C mai mică, reflectând impactul grav al încălzirii globale asupra bazinului mediteranean. Experții atrag atenția că aceste temperaturi extreme sunt asociate cu valuri de căldură marine prelungite, fenomen care afectează în mod direct biodiversitatea mării. Creșterea rapidă a temperaturii apei pune în pericol numeroase specii marine, inclusiv cele sensibile precum coralii, care se confruntă cu albirea și degradarea recifurilor.

Potrivit oamenilor de știință, Marea Mediterană este una dintre cele mai vulnerabile regiuni la schimbările climatice, din cauza caracteristicilor sale geografice și climatice, care fac ca orice modificare a temperaturii să aibă efecte imediate și intense asupra ecosistemelor locale. Astfel, această creștere record de temperatură în luna iunie reprezintă un semnal de alarmă privind intensificarea fenomenelor climatice extreme.

Pe lângă pericolele ecologice, această situație are și implicații economice majore, având în vedere dependența zonelor de coastă mediteraneene de turism și pescuit. Temperaturi atât de ridicate ale apei pot afecta habitatul peștilor și altor specii marine, reducând capturile și punând presiune pe comunitățile locale.

Experții avertizează că valurile de căldură marină vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense, pe măsură ce schimbările climatice continuă să accelereze. Aceasta înseamnă că fenomenul observat în iunie 2025 ar putea fi doar începutul unei serii de înregistrări istorice în anii următori.

În acest context, organismele europene și internaționale solicită măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, monitorizarea continuă a stării ecosistemelor marine și implementarea unor politici eficiente de protecție a zonelor vulnerabile. Fără intervenții rapide și coordonate, riscul deteriorării ireversibile a mediului marin mediteranean va crește, cu consecințe pe termen lung pentru întreaga regiune.

The post Criza climatică lovește Mediterana: temperatura apei bate toate recordurile, viața marină amenințată appeared first on La Cafea.

Potrivit datelor furnizate de cercetătorii de la Universitatea din Maryland, anul trecut a fost marcat de o degradare alarmantă a pădurilor de pe glob, cauzată în principal de schimbările climatice și incendiile intensificate de acestea.

De la Amazonul brazilian până la taigaua din Siberia, vaste zone împădurite au fost distruse într-un ritm fără precedent. Agricultură, incendii, exploatarea forestieră și mineritul au contribuit la pierderea unei suprafețe echivalente cu cea a Italiei.

În regiunile tropicale — cele mai bogate în biodiversitate și vitale pentru absorbția dioxidului de carbon — incendiile au devenit principala cauză a defrișărilor.

În 2024, Brazilia a fost responsabilă pentru 42% din pierderile totale de pădure tropicală, echivalentul a peste 25.000 km². Bolivia ocupă locul al doilea, afectată de secetă, incendii și politici guvernamentale care favorizează extinderea terenurilor agricole pentru cultivarea de soia și trestie de zahăr, cu o pierdere de peste 14.000 km².

În bazinul fluviului Congo — a doua cea mai mare pădure tropicală după Amazon — au fost distruse suprafețe vaste de vegetație. De asemenea, pădurile boreale din Canada și Siberia au fost grav afectate de incendii masive.

Dintre cele 20 de țări care dețin cele mai mari suprafețe de păduri virgine, 17 înregistrează în prezent un ritm accelerat de pierdere a arborilor, comparativ cu anul 2021, când fusese stabilit obiectivul de oprire a defrișărilor până la finalul acestui secol.

The post Încălzirea globală provoacă distrugeri fără precedent – pădurile lumii dispar, statistici alarmante appeared first on La Cafea.

Cauze: Încălzirea Globală și fenomenul El Niño

Albirea coralilor este cauzată de creșterea temperaturii oceanice, determinând coralii să expulzeze algele simbiotice care le oferă culoare și nutrienți. În absența acestor alge, coralii devin albi și vulnerabili la boli și moarte. Temperatura medie a suprafeței oceanelor a atins un record de 20,87°C în 2023, iar fenomenul El Niño a amplificat încălzirea globală, contribuind la această criză ecologică.

Impact global: de la Marea Barieră de Corali la Insulele Solomon

Fenomenul de albire a fost raportat în peste 82 de țări, afectând recife din oceanele Pacific, Atlantic și Indian. Zone considerate anterior refugii termice, precum Raja Ampat și Golful Eilat, au fost și ele afectate. Marea Barieră de Corali din Australia a suferit a șasea albire în masă din 2016, cu pierderi semnificative de corali.

Consecințe ecologice și economice

Recifele de corali susțin aproximativ 25% din speciile marine și oferă protecție costieră, hrană și venituri din turism pentru milioane de oameni. Albirea în masă amenință biodiversitatea marină și securitatea alimentară a comunităților costiere.

Măsuri de conservare și apel la acțiune

Organizații precum NOAA și Inițiativa Internațională pentru Recifurile de Corali (ICRI) desfășoară eforturi de restaurare, inclusiv cultivarea coralilor în medii controlate. Cu toate acestea, experții subliniază că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru prevenirea degradării continue a recifelor.

Albirea coralilor evidențiază impactul profund al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine. Fără acțiuni globale decisive pentru combaterea încălzirii globale, viitorul recifelor de corali și al comunităților dependente de acestea rămâne incert.

The post Consecințele Încălzirii Globale: albirea coralilor atinge proporții fără precedent appeared first on La Cafea.