Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, la proba de Limba și literatura română, procentul elevilor care au obținut note egale sau mai mari de 5 a fost de 77,23%, în creștere față de 66,84% înregistrat la simularea din 2025. Chiar și în aceste condiții, aproape un sfert dintre candidați nu au reușit să atingă pragul de promovare, ceea ce confirmă dificultățile persistente la această disciplină.

Situația este mai complicată la proba obligatorie a profilului, respectiv Matematică sau Istorie, unde rata notelor de trecere a fost de 64,48%, aproape identică cu cea din anul anterior, când s-a situat la 63,28%. Astfel, aproximativ 36% dintre elevi nu au obținut nota minimă 5 la această probă, ceea ce o menține drept una dintre cele mai dificile etape ale examenului.

În ceea ce privește proba la alegere a profilului și specializării, rezultatele sunt mai bune, cu o rată de promovare de 73,69%, în creștere față de 69,46% în 2025. Cu toate acestea, aproximativ 26% dintre elevi nu au reușit să obțină note de trecere nici la această probă.

Datele oficiale confirmă astfel o tendință generală de îmbunătățire a rezultatelor la nivel național, creșterile fiind vizibile la toate probele principale. Evoluția este atribuită, potrivit informațiilor comunicate de autorități și reflectate în presa centrală, unei mai bune pregătiri a elevilor și unei implicări mai mari în simulările naționale.

Simularea examenului de Bacalaureat 2026 a fost organizată la nivel național în peste 1.300 de unități de învățământ, iar evaluarea lucrărilor s-a realizat prin intermediul platformei digitalizate utilizate de Ministerul Educației. În total, au fost efectuate peste 760.000 de evaluări, fiecare lucrare fiind corectată de cel puțin doi evaluatori, conform procedurilor oficiale.

Rezultatele simulării nu se contestă și nu se trec în catalog, însă ele sunt utilizate de unitățile de învățământ pentru a analiza nivelul de pregătire al elevilor și pentru a stabili măsuri de remediere înaintea examenului propriu-zis din vară. În perioada următoare, Ministerul Educației urmează să publice și analize detaliate pe itemi, pentru a evidenția tipurile de exerciții care au ridicat cele mai mari dificultăți.

Simularea Bacalaureatului din 2026 arată o evoluție pozitivă față de anul trecut, dar menține semnale de alarmă privind nivelul de pregătire la disciplinele de bază, unde procente importante de elevi continuă să nu atingă pragul minim de promovare.

The post Bacalaureat 2026, rezultate simulare: note mai bune decât în 2025 appeared first on La Cafea.

Prezență lingvistică românească în Londra – cifre și distribuție locală

Potrivit datelor oficiale, aproape 160.000 de români locuiesc în Londra și folosesc limba română în viața de zi cu zi. Această cifră confirmă poziția dominantă a limbii române în rândul limbilor străine vorbite în capitala britanică.

Limba română ocupă locul întâi ca limbă străină vorbită în mai multe cartiere din nord-estul și estul Londrei, printre care se numără Harrow, Barnet, Waltham Forest, Redbridge, Barking and Dagenham, Havering și Bexley. Aceste zone reflectă concentrarea comunității românești și contribuie semnificativ la diversitatea lingvistică a orașului.

Londra găzduiește și alte grupuri mari de vorbitori de limbi străine: există sproximativ 118.000 rezidenți spanioli, 112.000 polonezi și 102.000 bengalezi. Deși aceste comunități sunt și ele bine reprezentate, limba română se distinge prin numărul mare de vorbitori și extinderea teritorială.

Deciziile familiale și migrația

Dr. Tony Capstick, profesor asociat la Universitatea din Reading, subliniază că alegerea limbii vorbite acasă este influențată de traiectoria migrațională a familiei. Migranții de primă generație tind fie să păstreze limba maternă, fie să adopte complet limba dominantă, în funcție de dorința de integrare.

Exista multe exemple concrete de familii formate din membri din tari diferite (unde nu engleza e limba materna), care au ales să vorbească limba sau limbile de origine cu copii lor încă de la naștere. Motivația principală a fost transmiterea culturală și menținerea legăturii cu bunicii, care nu vorbesc engleza. Astfel, copii au devenit trilingvi.

Beneficiile bilingvismului

Dr. Tony Capstick evidențiază avantajele cognitive, sociale și culturale ale bilingvismului. Familiile educate sunt mai conștiente de aceste beneficii și își formează politici lingvistice proprii. Unele comunități, precum cea pakistaneză, reușesc să păstreze limbi precum urdu și punjabi chiar și în a treia sau a patra generație.

În multe gospodării multilingve, limbile se amestecă natural în conversații, trecând de la engleză la limba maternă în aceeași propoziție.

Menținerea limbii de origine necesită efort, de multe ori fiind necesare grădinițe bilingve sau alte variante similare.

Concluzie

Limba română, aflată acum în top, este un simbol al mobilității europene și al adaptabilității culturale.

Articolul evidențiază nu doar statistici, ci și povești personale care ilustrează complexitatea alegerilor lingvistice în familiile migrante. Limba maternă devine un instrument de conectare intergenerațională, de identitate culturală și de dezvoltare cognitivă, într-un oraș care celebrează diversitatea.

The post Româna – cea mai vorbită limbă străină din Londra appeared first on La Cafea.