Noua legislație își propune să corecteze anomaliile acumulate în ultimul deceniu și să reașeze sistemul de remunerare pentru cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public pe criterii de echitate, performanță și sustenabilitate fiscală.

Principiul de bază: Veniturile în plată nu scad, dar inechitățile sunt blocate

În intervenția sa, ministrul Dragoș Pîslaru a ținut să ofere o asigurare fermă sindicatelor și angajaților de la stat: aplicarea noii legi nu va genera reduceri ale salariilor aflate în plată. Totuși, acolo unde veniturile actuale depășesc plafoanele maxime stabilite de noile grile, diferențele vor fi încadrate ca o „compensație individuală”.

Această sumă compensatorie va rămâne fixă și nu se va mai majora, fiind treptat absorbită în viitor pe măsură ce valoarea de referință națională și economia vor crește. „Menținem principiul dreptului câștigat pentru a evita blocarea legii în instanțe, însă reintroducem ordinea și predictibilitatea în sistem”, a subliniat oficialul.

Lovitură pentru magistrați: Salariile judecătorilor, înghețate din cauza anomaliilor din instanțe

Cea mai radicală măsură anunțată vizează sistemul judiciar. Ministrul a explicat că, prin asimilări succesive și hotărâri judecătorești, veniturile magistraților au explodat, depășind cu mult grilele inițiale. Din această cauză, salariile judecătorilor vor fi înghețate.

Pîslaru a oferit cifre concrete, arătând că salariul mediu net (în mediană) din magistratură ar fi trebuit să fie de 19.261 de lei conform grilei teoretice, însă, din cauza primelor și a sporurilor obținute prin procese, acesta a ajuns în plată la 22.907 lei – o discrepanță de 16%. De asemenea, eșecul vechii Legi 153 a generat statului costuri uriașe: peste 7,14 miliarde de lei obținuți de bugetari în instanțe, din care nu mai puțin de 5,95 miliarde de lei reprezintă exclusiv sume câștigate de angajații din justiție.

Coeficienți stricți de calcul și o anvelopă bugetară limitată

Reforma propune un algoritm bazat pe un salariu de referință fixat între 4.100 și 4.300 de lei. Toate funcțiile din stat vor fi calculate prin multiplicarea acestei baze cu coeficienți ierarhici stricți. De exemplu, președintelui țării îi va corespunde coeficientul maxim de 8, în timp ce premierul și ceilalți demnitari vor avea valori ierarhice imediat inferioare. Mai mult, odată adoptată, legea va fi „blindată” pentru o perioadă de minimum 5 ani, timp în care nu vor mai putea fi introduse sporuri, prime sau facilități noi prin Ordonanțe de Urgență.

Din punct de vedere fiscal, premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că bugetul României nu poate suporta majorări masive, țara având printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană. Reforma se va baza pe o anvelopă bugetară suplimentară de 8 miliarde de lei, sumă agreată de Ministerul Finanțelor cu Comisia Europeană, adăugată la bugetul total de 166 de miliarde de lei destinat în prezent cheltuielilor de personal. Premierul a subliniat că, pentru creșteri salariale mai ample în viitor, singura soluție viabilă va fi restructurarea aparatului administrativ și reducerea schemei de personal acolo unde nu se justifică.

Ce urmează

Guvernul vizează un calendar extrem de strâns, având ca termen-limită asumat în PNRR data de 1 iulie 2026, urmând ca noua schemă de salarizare să intre efectiv în vigoare din ianuarie 2027. Ministerul Muncii a demarat deja discuțiile pe familii ocupaționale, însă drumul se anunță anevoios. Sindicatele din Sănătate și din alte sectoare critice au contestat deja parțial proiectul, amenințând cu blocarea tranșelor de bani europeni și plângeri la Bruxelles. Cu toate acestea, având de partea sa un acord politic solid între partidele majoritare, executivul pare decis să treacă proiectul prin Parlament în procedură accelerată.

The post Noua Lege a Salarizării Unitare, lansată oficial: Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor și cum sunt blocate inechitățile appeared first on La Cafea.