Potrivit surselor citate de presa britanică, oficiali ai guvernului de la Londra au propus, în cadrul discuțiilor preliminare cu reprezentanții europeni, explorarea unui model care să permită un comerț fără bariere pentru toate bunurile între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Deși ideea nu a fost preluată oficial de Bruxelles și nu se află în acest moment în centrul negocierilor, simpla ei formulare arată o schimbare de ton și o deschidere mai mare față de o integrare economică mai profundă.

Executivul condus de premierul Keir Starmer și susținut de cancelarul Rachel Reeves promovează de mai multe săptămâni ideea unei relații economice „mult mai apropiate” cu UE. Până acum, declarațiile publice s-au concentrat în principal pe sectoare specifice precum comerțul cu produse alimentare și agricole, piața energiei electrice și mecanismele privind emisiile de carbon. Totuși, noile informații sugerează că Londra ia în calcul scenarii mult mai ample pentru reducerea fricțiunilor comerciale create de Brexit.

Mediul de afaceri britanic a fost deja informat în legătură cu aceste intenții, însă reprezentanți ai industriei susțin că Uniunea Europeană privește cu scepticism o eventuală piață comună pentru bunuri, în condițiile în care guvernul britanic continuă să mențină unele dintre „liniile roșii” tradiționale ale Brexitului. Printre acestea se numără refuzul revenirii la libera circulație a persoanelor și menținerea controlului național asupra politicilor de imigrație.

Potrivit analiștilor politici britanici, Bruxelles-ul consideră dificil de acceptat un acces aproape complet la piața unică europeană fără asumarea obligațiilor asociate statutului de membru sau fără concesii suplimentare din partea Londrei. Acest principiu a stat la baza poziției europene încă din perioada negocierilor pentru Acordul Comercial și de Cooperare semnat după Brexit.

În același timp, contextul geopolitic actual pare să influențeze discuțiile dintre cele două părți. Unii miniștri britanici consideră că schimbările recente în relația dintre Statele Unite și Europa, precum și nevoia unei cooperări economice și industriale mai strânse în domenii strategice, ar putea determina capitalele europene să adopte o abordare mai flexibilă față de Regatul Unit.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a evitat să comenteze direct propunerea britanică privind o piață comună pentru bunuri, însă a declarat că există „spațiu pentru aprofundarea cooperării”, inclusiv în domeniul industriei de apărare și al sprijinului acordat Ucrainei. Declarația vine într-un moment în care securitatea europeană și autonomia economică au devenit teme centrale pe agenda politică a Uniunii.

Guvernul britanic nu a confirmat oficial detaliile exacte ale propunerilor discutate cu Bruxelles-ul, însă a admis că în ultimele luni au fost analizate mai multe opțiuni pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale cu UE. Negocierile sunt în continuare în desfășurare, iar un summit important între cele două părți este așteptat în luna iulie.

Un alt element relevant al noii strategii britanice este introducerea, prin recentul discurs al Regelui, a unui proiect legislativ numit „European Partnership Bill”. Acesta ar permite alinierea legislației britanice la normele europene în anumite sectoare negociate, precum comerțul alimentar sau standardele industriale. Mecanismul ar putea fi extins și către alte domenii economice, dacă ambele părți vor ajunge la acorduri suplimentare.

După ani de tensiuni și dispute comerciale generate de Brexit, noile discuții indică faptul că Londra încearcă să reducă impactul economic al separării de piața unică europeană. Rămâne însă de văzut dacă Uniunea Europeană va accepta o apropiere economică mai profundă fără concesii politice majore din partea Regatului Unit.

( Sursa – https://www.bbc.com/news/articles/cr5plpm3g2ro )

The post Guvernul britanic explorează revenirea la reguli comerciale comune cu Uniunea Europeană appeared first on La Cafea.

Comunitatea de români din Marea Britanie, devenită în ultimii ani cea mai mare minoritate de migranți europeni din Regatul Unit, traversează o perioadă de reconfigurare profundă. Confruntați cu o explozie a costurilor de trai și cu salarii care au pierdut categoric lupta cu inflația, tot mai mulți cetățeni români decid să părăsească insula. Fenomenul este reflectat direct atât în statisticile oficiale ale guvernului britanic, cât și în dinamica sumelor de bani trimise în țară, unde Marea Britanie a pierdut poziția de lider.

Conform datelor centralizate de Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS), anul trecut s-a înregistrat un record în rândul comunităților din Uniunea Europeană: 24.000 de cetățeni români au ales să plece oficial din Regatul Unit. Această cifră plasează România pe primul loc în topul statelor UE la numărul de rezidenți care au abandonat teritoriul britanic, devansând comunități istorice mari, precum cele ale polonezilor și italienilor, care ocupă locurile următoare în clasamentul exodului.

Facturile mari și stagnarea salarială impun remigrarea

Motivele din spatele acestei tendințe sunt exclusiv economice. Marea Britanie se confruntă cu una dintre cele mai severe crize ale costului vieții din ultimele decenii, o realitate care lovește direct în bugetele familiilor de muncitori imigranți. Pentru mulți români, calculul financiar de la sfârșitul lunii nu mai justifică rămânerea într-o țară în care prețurile la chirii, utilități și alimente de bază au suferit majorări aspre.

Numerosi români stabiliti în Marea Britanie de ani de zile confirmă realitatea din teren și arată cum s-a degradat puterea de cumpărare în ultima perioadă. Prețurile generale au înregistrat scumpiri masive, de aproximativ 20% în medie, afectând toate aspectele vieții cotidiene. În contrast puternic cu această escaladare a prețurilor, veniturile salariale au rămas în cel mai bun caz la același nivel sau au crescut mult prea puțin pentru a acoperi diferențele, transformând traiul zilnic într-o provocare permanentă.

În acest context, mulți dintre cei care aleg să plece nu se mai întorc direct în România, ci încearcă să se stabilească în alte state europene continentale, sperând la un raport mai echitabil între muncă, remunerație și cheltuieli fixe.

Germania devine noua destinație principală pentru remitențe

Efectele financiare ale acestei migrații în masă se resimt direct și pe teritoriul României. Ani la rând, banii trimiși acasă de românii din Regatul Unit au reprezentat pilonul principal al remitențelor, alimentând consumul și micile afaceri de familie din comunitățile locale. Pe fondul valului de plecări și al diminuării veniturilor disponibile din cauza inflației din Marea Britanie, sumele expediate în țară de muncitorii rămași pe teritoriul britanic au scăzut semnificativ.

Această scădere a produs o rotație istorică în clasamentul banilor care intră în România de la diaspora. Datele financiare recente indică faptul că Regatul Unit a pierdut prima poziție. În prezent, cele mai mari sume de bani sunt trimise în țară de comunitatea românească din Germania, care a generat remitențe în valoare de 409 milioane de euro, reflectând o stabilitate economică mai mare și o reorientare a forței de muncă autohtone către nucleul economic al Europei Centrale.

…

Schimbarea de paradigmă surprinsă de Oficiul Național de Statistică britanic arată că statutul de comunitate majoritară din Regatul Unit vine la pachet și cu o vulnerabilitate crescută în fața recesiunii și a inflației structurale. Pentru zeci de mii de români, statutul de rezident britanic nu mai reprezintă o garanție a prosperității, transformând repatrierea sau mutarea în alte țări europene dintr-o simplă opțiune într-o necesitate economică urgentă.

The post Schimbare de paradigmă: Românii conduc topul plecărilor din UK din cauza scumpirilor appeared first on La Cafea.

Guvernul condus de Keir Starmer se clatină din temelii în urma unei revolte politice de proporții istorice izbucnite în interiorul Partidului Laburist, dublată de o reacție violentă a piețelor financiare. Peste 70 de parlamentari laburiști i-au cerut public premierului să își dea demisia sau să stabilească un calendar clar pentru retragere, după eșecul catastrofal suferit la alegerile locale proaspăt încheiate. În ciuda unui discurs sfidător în care Starmer a jurat că nu va ceda și că va lupta împotriva oricărei provocări, autoritatea sa pare să se fi prăbușit iremediabil, împingând Marea Britanie într-o profundă criză de legitimitate.

Instabilitatea politică generată de eșecul Laburiștilor la alegerile locale a declanșat o undă de șoc pe piețe, ducând la vânzări masive de titluri de stat. În consecință, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a crescut cu 0,12 puncte procentuale, atingând un vârf istoric de 5,79%, nivel nemaiîntâlnit din 1998. Turbulențele au lovit direct și moneda națională: lira sterlină s-a depreciat cu 0,4%, coborând la un curs de 1,355 dolari. Această dublă criză economică și politică vine într-un moment extrem de vulnerabil, în care finanțele publice și economia britanică sunt deja fragilizate de efectele războiului din Orientul Mijlociu.

Lovitură totală: Patru demisii la nivel guvernamental și miniștri rebeli

Presiunea din „10 Downing Street” a atins un punct critic după ce patru secretari parlamentari privați (PPS)—Tom Rutland, Joe Morris, Naushabah Khan și Melanie Ward—au demisionat în bloc din funcțiile executive, cerând deschis plecarea premierului. Aceștia au argumentat că Starmer a eșuat în a demonstra că mai poate conduce partidul spre o victorie la viitoarele alegeri generale.

Mai grav pentru Starmer este faptul că revolta a penetrat nucleul dur al Cabinetului său. Miniștri de rang înalt, printre care și secretarul pentru energie, Ed Miliband, i-ar fi sugerat premierului încă de acum o săptămână să ia în calcul o tranziție ordonată de putere. Nemulțumirea mocnea de luni bune, alimentată de o lipsă cronică de viziune politică, însă colapsul electoral de la locale, unde alegătorii au sancționat dur partidul în favoarea formațiunii Reform UK (condusă de Nigel Farage) și a Verzilor, a declanșat implozia. Parlamentarii rebeli se tem că menținerea lui Starmer la putere va preda țara „pe tavă” dreptei populiste.

Piețele financiare încasează șocul: Costurile de împrumut explodează

Efectele instabilității de la vârful puterii s-au resimțit instantaneu și devastator în economie. Discursul prin care Starmer a încercat să își salveze postul nu a făcut decât să amplifice starea de nervozitate a investitorilor. Costurile de împrumut pe termen lung ale Marii Britanii (randamentele obligațiunilor de stat) au urcat vertiginos, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 28 de ani.

Analiștii financiari britanici avertizează că piețele manifestă instabilitate crescuta, taxând dur lipsa de claritate politică. Această panică a lovit direct și moneda națională: lira sterlină s-a depreciat rapid cu 0,4% în raport cu dolarul american. O refinanțare mai scumpă a datoriei publice va limita drastic spațiul de manevră fiscală al Marii Britanii, readucând în discuție spectrul unor măsuri dure de austeritate.

Cine sunt „greii” care își dispută succesiunea?

Pe măsură ce mandatul lui Starmer pare de domeniul trecutului, în culise a început deja bătălia pentru succesiune. Taberele interne din Partidul Laburist își pregătesc strategii coordonate. Printre favoriții clari la funcția de prim-ministru se numără Wes Streeting, ministrul sănătății, ai cărui aliați apropiați au fost acuzați de loialiștii premierului că au orchestrat activ această lovitură de palat.

O altă figură centrală este vicepremierul Angela Rayner, care beneficiază de o susținere puternică din partea sindicatelor și a aripii tradiționale de stânga a partidului. Din afara Parlamentului de la Westminster, Andy Burnham, influentul primar al orașului Manchester (supranumit „Regele Nordului”), este văzut de mulți drept candidatul ideal capabil să reconecteze partidul cu electoratul dezinvestit din regiunile industriale.

…

Marea Britanie intră astfel într-o perioadă de paralizie politică și vulnerabilitate economică extremă. Cu un sfert din propriii parlamentari întorși împotriva sa, Keir Starmer se confruntă cu o alegere inevitabilă: o demisie demnă sau o înlăturare forțată care riscă să arunce țara într-un haos financiar similar cu cel din perioada conservatoare.

The post Criză în Marea Britanie: Premierul Starmer se confruntă cu o revoltă masivă în partid, iar costurile de împrumut explodează appeared first on La Cafea.

Noua legislație va crea o „generație fără fum” prin crearea unui sistem inovator care interzice permanent accesul legal la produse din tutun pentru toți cei care vor ajunge să aibă mai puțin de 18 ani în anul 2027 și mai departe. Sistemul funcționează printr-un „prag de vârstă glisant” care crește cu un an în fiecare an, asigurând că tinerele generații nu vor putea legal să cumpere țigări la nicio vârstă ulterioară a vieții lor.

Ministrul sănătății Wes Streeting a descris această decizie drept un „moment istoric pentru sănătatea națiunii”, subliniind că va crea „prima generație fără fum, protejată de o viață întreagă de dependență și prejudicii”.

Prim-ministrul britanic a caracterizat votul ca o „clipă de claritate morală”, susținând că interdictia va economisi miliarde pentru sistemul de sănătate NHS și va preveni sute de mii de decese premature. Conform statisticilor britanice, tutunul provoacă aproximativ 64.000 de morți anual în Marea Britanie, ceea ce face din smoking una dintre principalele cauze de deces evitabil.

Legea nu se limitează doar la tutunul tradițional. Legislația introduce, de asemenea, noi puteri pentru a restricționa aroamele și ambalajul țigărelor electronice, interzicând vapingul în locurile în care fumatul este deja interzis. Prezentarea si ambalarea țigărilor electronice vor trebui să utilizeze aceeași identitate vizuala plictisitoare, de culoare verde măslinie, ca și țigările tradiționale, iar aromele „kid-friendly” cum ar fi bubblegum sau cotton-candy vor fi interzise.

Măsura a generat, totuși, o dezbatere apriga. Criticii au etichetat mutarea ca fiind „non-britanică” și „prohibiționistă”, argumentând că ea subminează conceptul de libertate individuală a adulților. Industria tutunului a exprimat preocupări cu privire la pierderea veniturilor fiscale și la riscul unui piețe negre crescute, pe modelul problemelor cu care se confruntă alte sectoare.

Noua Zeelanda a fost prima țară care a pus în aplicare o legislație similară în 2022, dar o coaliție conservatoare nou aleasă a abrogat legea în noiembrie 2023, la mai puțin de un an după introducere.

Odată cu aprobarea regală, Marea Britanie se va poziția ca pionier în materia interdictiei generaționale de tutun, cu potențialul de a deveni un model global pentru reducerea consumului de tutun în viitoare generații.

The post Marea Britanie interzice definitiv tutunul pentru generațiile născute după 2008 appeared first on La Cafea.

Andrew, în vârstă de 66 de ani, a fost reținut sub suspiciunea că ar fi divulgat informații guvernamentale confidențiale către Jeffrey Epstein în perioada în care deținea funcția de reprezentant special al Regatului Unit pentru Comerț și Investiții, între 2001 și 2011. Ancheta se concentrează pe documente și corespondență apărute în public după eliberarea unor milioane de pagini de informații legate de Epstein, care ar sugera transmiterea de rapoarte și comunicări sensibile despre activitățile oficiale din postura sa de trimis comercial.

De asemenea, autoritățile examinează alte aspecte legate de această investigație, inclusiv posibile sesiuni de trafic uman ce ar fi facilitat întâlniri între Andrew și persoane aduse în Marea Britanie la inițiativa lui Epstein. Suspectul rămâne în custodia poliției și a fost supus perchezițiilor la reședințele sale din Norfolk și Berkshire.

Reacția oficială a suveranului nu s-a lăsat așteptată. Regele Charles a transmis printr-un comunicat publicat de Buckingham Palace că a aflat „cu cea mai profundă îngrijorare” despre arestarea fratelui său și că “justiția trebuie să-și urmeze cursul”, subliniind că autoritățile competente vor continua investigația „în mod complet, corect și adecvat”. Suveranul a mai precizat că atât el, cât și familia regală vor coopera pe deplin cu forțele de ordine, fără a opina public în legătură cu detaliile anchetei.

Declarația regelui a venit în contextul în care premierul Regatului Unit a reafirmat principiul potrivit căruia “nimeni nu este mai presus de lege”, confirmând sprijinul guvernului pentru procedurile judiciare în curs. Andrew Mountbatten-Windsor a negat orice implicare în fapte ilegale în trecut, însă acuzațiile au atras o atenție internațională sporită în ultimele luni, în special după publicarea extensivă a documentelor din dosarele Epstein.

Arestarea din 19 februarie 2026 deschide o nouă fază a controverselor legate de relațiile fostului prinț cu Epstein și de rolul său oficial, iar evoluția dosarului va fi urmărită îndeaproape de instituțiile de presă și de opinia publică din Marea Britanie și din străinătate.

The post Fratele regelui Charles, reținut de poliție în dosarul Epstein. Buckingham Palace anunță cooperare deplină appeared first on La Cafea.

Creșterea demografică: date și forțe motrice

În iunie 2024, populația britanică a fost estimată la 69,3 milioane, în creștere cu aproximativ 1,1 % față de anul precedent, când se situase la circa 68,5 milioane.

Dintre aceste aproape 755.000 de oameni, 98 % reprezintă impactul migrației nete — adică diferența dintre persoanele care imigrează și cele care emigrează. Mai concret: estimările indică faptul că, în perioada analizată, aproximativ 1.235.254 de persoane au imigrat în Regatul Unit, în timp ce 496.536 au părăsit țara, rezultând un sold migrațional net de 738.718 persoane.

Contribuția natalităților și mortalităților la această creștere a fost minoră: în multe regiuni, chiar s-a înregistrat un excedent al deceselor asupra nașterilor (cum ar fi în Țara Galilor și Scoția).

Pe plan regional, Anglia a avut cea mai accentuată creștere — aproximativ 1,2 % — în timp ce creșteri mai modeste s-au observat în Scoția (0,7 %), Țara Galilor (0,6 %) și Irlanda de Nord (0,4 %).

Context istoric și tendințe

Creșterea de circa 755.000 este a doua ca amploare de când ONS colectează date comparabile (începând din 1949). Singura creștere mai mare a fost în anul care a precedat, de la mijlocul lui 2022 la mijlocul lui 2023, când populația a crescut cu 890.049 de persoane.

În ultimii ani, migrația netă a fost principalul factor de creștere a populației britanice, reflectând o tendință persistentă de la începutul secolului XXI. ONS a subliniat că această migrație internațională continuă să fie “motorul principal” al schimbărilor demografice.

Cu toate acestea, date recente sugerează că migrația netă începe să scadă: în anul până la decembrie 2024, diferența între sosiri și plecări s-a situat la 431.000, cel mai scăzut nivel de la mijlocul lui 2021.

Implicații și reacții

Pe scena politică, creșterea populației a reluat discuțiile despre gestionarea migrației și politici de control al fluxurilor de persoane. În acest context, premierul Keir Starmer a propus introducerea unor carte de identitate digitale pentru toți lucrătorii din Marea Britanie, măsură menită să limiteze munca ilegală și să reglementeze mai strict accesul la piața forței de muncă.

Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile migranților, avertizează că un sistem de identitate obligatoriu ar putea amplifica discriminarea și supravegherea, fără a rezolva problemele fundamentale ale sistemului imigrator britanic.

The post Marea Britanie înregistrează o creștere demografică istorică, accelerată de migrație appeared first on La Cafea.

Potrivit acordului, marina norvegiană va primi fregate de tip 26, proiectate pe baza celor folosite de Marina Regală Britanică și dotate cu aceleași specificații tehnice. Navele vor fi capabile să detecteze, să urmărească și să neutralizeze submarine inamice. Deși Norvegia ar fi dorit primele livrări încă din 2029, termenul agreat rămâne 2030, notează BBC.

Construcția navelor va avea loc la șantierul naval BAE Systems din Glasgow, acolo unde sunt produse și fregatele britanice. Proiectul va genera aproximativ 4.000 de locuri de muncă, dintre care peste 2.000 doar în orașul scoțian.

Finalizarea contractului va conduce la formarea unei flote comune britanico-norvegiene de 13 fregate antisubmarin – opt britanice și cinci norvegiene – care vor patrula împreună în nordul Europei, întărind apărarea pe flancul NATO din regiune.

Totuși, decizia nu a fost lipsită de controverse. Tor Ivar Strømmen, căpitan de marină și profesor la Academia Navală Norvegiană, a criticat alegerea, susținând pentru publicația NRK că fregatele produse de Franța și Germania sunt mai performante decât cele britanice.

The post Marea Britanie semnează cel mai mare contract naval din istorie: fregate antisubmarin pentru Norvegia appeared first on La Cafea.

Demonstrările au avut loc în orașe precum Bristol, Liverpool, Newcastle, Aberdeen, Horley și Perth, sub sloganul „Abolish Asylum System” („Aboliți sistemul de azil”), potrivit  The Guardian.

La Bristol, poliția a mobilizat echipe de călăreți pentru a ține grupurile separate în Castle Park, iar cel puțin o persoană a fost arestată. În Liverpool, 11 persoane au fost reținute, fiind acuzate de agresiune și comportament violent (affray), în timpul unei manifestații organizate de UK Independence Party (UKIP).

În Horley, aproximativ 200 de protestatari anti-imigrație s-au confruntat cu 50 de activiști anti-rasism în fața unui hotel, iar incidente cu abuzuri verbale au fost semnalate. În schimb, la Perth, gruparea Stand Up to Racism a celebrat o aparentă «victorie» a contramanifestației, la care au participat peste 200 de persoane în sprijinul solicitanților de azil.

Evenimentele vin pe fondul disputelor juridice în jurul utilizării hotelurilor pentru cazarea solicitanților de azil. Un tribunal a emis o injuncție temporară prin care se dispune evacuarea solicitanților dintr-un hotel din Essex, iar guvernul intenționează să facă apel.

Guvernul condus de laburiști, sub conducerea prim-ministrului Keir Starmer și a secretarului de interne Yvette Cooper, pregătește reforme majore ale sistemului de apeluri în cazul azilului. Propunerile includ înființarea unui organism independent format din adjudecători profesioniști, cu puteri statutare, care să soluționeze contestațiile în maximum 24 de săptămâni și să reducă dependența de evacuarea solicitanților în hoteluri.

Acest efort vine ca răspuns la un back-log de peste 51.000 de apeluri în așteptare, costuri enorme pentru stat și presiune politică intensă. În plus, o analiză publicată de The Guardian avertizează asupra faptului că intensificarea retoricii naționaliste și anti-imigranți, în contextul acestor proteste, ar putea alimenta o normalizare a extremismului de dreapta în societate.

The post Ciocniri în Marea Britanie pe fondul protestelor împotriva hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil (VIDEO) appeared first on La Cafea.

Potrivit oficialilor de la Downing Street și ai Cabinetului Laburist, aproximativ 1,5 milioane de tineri cu vârste între 16 și 17 ani vor dobândi dreptul de a vota în alegerile naționale următoare. Scopul declarat este de a armoniza pe deplin legislațiile privind vârsta de vot între cele patru națiuni ale Regatului (Inglaterra, Wales, Scoția și Irlanda de Nord), având în vedere că Scoția și Wales au introdus deja această regulă în alegeri locale și regionale.

Deputatul Keir Starmer, liderul Partidului Laburist și prim‑ministru, a argumentat că tinerii de 16‑17‑anii lucrează si plătesc taxe – deci merită să aibă un cuvânt în deciziile politice. Declarația a primit întărire din partea viceprim‑ministrului Angela Rayner, care a subliniat că această inițiativă răspunde unei nevoi imperioase de stimulare a participării democratic‑electorale, în contextul celui mai redus procentaj de participare la alegerile din 2024 – doar 59,7 %.

Măsura privind extinderea vârstei de vot este însoțită de o serie de reforme complementare, menite să modernizeze și să securizeze sistemul electoral britanic:

1. Extinderea formei acceptate de identificare la vot: vor fi recunoscute cardurile de debit bancar emise în Marea Britanie, carduri de veterani și versiuni digitale ale permisului de conducere .

2. Înregistrare automată a alegătorilor prin platforme guvernamentale unificate, reducând birocrația și bariera procedurilor manuale .

3. Combaterea interferențelor și finanțărilor externe ilegale: noi reguli vor împiedica donațiile politice prin companii fantomă, impun verificări stricte pentru donații de peste 500 £ și vor permite amenzi de până la 500 000 £ pentru încălcări .

4. Sancțiuni sporite pentru intimidare și abuz electoral, inclusiv restricții pentru candidații găsiți vinovați și pedepsirea severă a celor care agresează personalul din campanii .

Reforma trebuie să fie aprobată de Parlament înainte de a fi pusă în aplicare, însă majoritatea Laburistă asigură o mare probabilitate de trecere rapidă. Viitoarele alegeri generale, obligatoriu programate până în 2029, ar putea fi primele în care tinerii de 16–17 ani își vor exercita dreptul constituțional de vot.

Reducerea vârstei de vot la 16 ani reprezintă cel mai important demers electoral din Marea Britanie de la extinderea dreptului de vot la 18 ani în 1969. Pe lângă adaptarea la contextul socio-economic din prezent, demersul urmărește consolidarea încrederii publice, creșterea participării cetățenești și întărirea barierei normative împotriva influențelor externe nejustificate în sistemul electoral britanic.

The post Reformă istorică: Marea Britanie scade vârsta de vot la 16 ani appeared first on La Cafea.

„Cercetătorii militari britanici au doborât pentru prima dată drone folosind laserul, pentru a străpunge cu viteza luminii ţintele care se apropiau„, a scris pe X Grant Shapps.

DragonFire are o asemenea precizie, încât poate lovi o monedă de o liră de la o distanţă de un kilometru, a precizat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat. Cu toate acestea, raza sa maximă de acţiune este clasificată ca secret de apărare.

„Putând să fie montată pe viitoarele nave de război, aceasta va fi o armă vitală a Marii Britanii pe măsură ce ameninţarea războiului cu drone creşte. DragonFire este doar una dintre capacităţile potenţial revoluţionare în care investim pentru a obţine un avantaj în faţa inamicilor noştri„, a declarat ministrul Grant Shapps pe X, menționat de stirileprotv.ro.

În plus, arma este şi foarte ieftină. Operarea sa costă mai puţin de 10 lire sterline pe lovitură, cu mult sub miile de lire sterline necesare pentru a intercepta o dronă în Marea Roşie, de exemplu. Pentru marina britanică, care va putea instala DragonFire, miza este mare. Ea trebuie să riposteze folosind resurse antiaeriene – cel mai adesea rachete, care sunt costisitoare – împotriva dronelor sau a rachetelor de slabă calitate fabricate cu costuri reduse.

Utilizarea tot mai frecventă a dronelor de către numeroase grupări teroriste înarmate reprezintă un motiv de îngrijorare pentru militari. Arma cu laser ar putea fi, prin urmare, o soluţie rentabilă.

Dezvoltarea DragonFire a necesitat o investiţie de 100 de milioane de lire sterline, dar costul său unitar este foarte scăzut. Pornirea DragonFire timp de 10 secunde este echivalentă cu costul de utilizare a unui radiator obişnuit timp de doar o oră, a subliniat Ministerul britanic al Apărării, în timp ce costul de lansare a unei rachete poate ajunge la 200.000 de dolari.

Noua armă va fi operaţională din 2029 şi va putea echipa doar cele mai recente fregate. „Armata şi Marina Regală iau în considerare utilizarea acestei tehnologii ca parte a viitoarelor lor capacităţi de apărare aeriană”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.

Marea Britanie nu este singura ţară care doreşte să se doteze cu o astfel de armă. Franţa, cu HELMA-P, va desfăşura un astfel de sistem în cursul acestui an, la fel şi Israelul. În ceea ce priveşte Parisul, această armă laser este destinată în primul rând Marinei franceze. Statele Unite au efectuat, de asemenea, mai multe teste convingătoare.

The post DragonFire – prima armă cu laser a Marii Britanii appeared first on La Cafea.