Potrivit informațiilor publicate de presa centrală, Diana Șoșoacă este vizată într-o anchetă penală care include 11 infracțiuni. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu stabilește vinovăția, ci elimină protecția procedurală de care beneficiază în calitate de eurodeputat, astfel încât ancheta să poată continua în România.

Unul dintre dosarele menționate public privește incidentul din decembrie 2021, când mai mulți jurnaliști italieni de la postul Rai Uno au reclamat că au fost împiedicați să părăsească biroul senatoarei de la acea vreme, faptă încadrată de procurori la lipsire de libertate în mod ilegal. Cazul a avut ecou internațional și a rămas unul dintre episoadele cele mai controversate asociate activității politice a europarlamentarei.

În centrul acuzațiilor se află și declarații publice considerate de procurori drept promovare a ideologiei fasciste, legionare sau a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război. În toamna anului 2024, după ce Curtea Constituțională a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, aceasta l-a elogiat într-o transmisiune live pe Facebook pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Ulterior, la finalul lunii noiembrie 2024, a mers la troița ridicată în memoria acestuia din localitatea ilfoveană Tâncăbești, episod intens comentat în spațiul public.

În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a anunțat depunerea unui denunț la Parchetul General privind un discurs susținut de Diana Șoșoacă în Parlamentul European, în care ar fi promovat cultul fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Instituția a solicitat verificarea eventualelor încălcări ale legislației penale privind promovarea persoanelor responsabile de regimuri totalitare. De asemenea, în alte intervenții publice, europarlamentara i-a descris drept „eroi” pe mareșalul Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea Codreanu, declarații care au generat reacții critice din partea societății civile și a organizațiilor specializate în combaterea antisemitismului și extremismului.

Solicitarea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European de către procurorul general al României încă din septembrie 2025. Procedura a inclus audierea europarlamentarei și analiza documentelor de către Comisia JURI, care a recomandat plenului aprobarea cererii cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Decizia adoptată marți deschide calea pentru continuarea urmăririi penale și eventuale trimiteri în judecată, dacă procurorii vor considera că există probe suficiente. În perioada următoare, dosarele aflate pe rolul Parchetului General pot intra într-o nouă etapă procedurală, fără obstacolul imunității parlamentare europene.

The post Parlamentul European a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Eurodeputata poate fi anchetată în România appeared first on La Cafea.

Votul din legislativul european, adoptat cu o majoritate semnificativă, deschide calea negocierilor finale între instituțiile europene și statele membre, cu obiectivul de a implementa un acord convenit inițial în vara anului 2025 între Bruxelles și administrația americană. Documentul prevede reducerea sau eliminarea unor tarife pentru bunuri industriale și agricole, dar introduce în același timp mecanisme de protecție pentru Uniunea Europeană, în contextul unui climat comercial considerat instabil.

Potrivit eurodeputaților, acordul include clauze de suspendare și revizuire care ar permite blocului comunitar să reacționeze rapid în cazul în care Washingtonul decide impunerea unor noi taxe sau adoptarea unor măsuri considerate discriminatorii. Aceste garanții au fost introduse pe fondul neîncrederii generate de politicile comerciale ale fostului președinte american Donald Trump, care anterior a amenințat cu majorarea tarifelor, inclusiv până la 50% pentru anumite produse metalurgice.

Deși votul reprezintă un progres important, acordul nu este încă finalizat. Urmează negocieri interinstituționale începând din aprilie, iar o decizie finală este așteptată în lunile următoare. În paralel, există critici din interiorul Parlamentului European, unde mai mulți eurodeputați consideră că înțelegerea este dezechilibrată și presupune concesii semnificative din partea Uniunii, în timp ce SUA mențin anumite bariere comerciale.

Contextul politic în care are loc acest demers este unul extrem de tensionat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că statele europene și-au majorat cheltuielile de apărare cu aproximativ 20% în 2025, pe fondul amenințărilor persistente din partea Rusiei. Oficialii europeni avertizează că Moscova continuă să reprezinte principalul risc de securitate, inclusiv prin utilizarea războiului hibrid și a sprijinului acordat Iranului.

În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu amplifică presiunile economice globale. Creșterea prețurilor la energie, determinată de tensiunile din zona Golfului, riscă să alimenteze inflația și să afecteze economiile europene, în timp ce unele state iau în calcul măsuri de plafonare a prețurilor la combustibili. Situația este complicată suplimentar de temerile privind posibile blocaje în Strâmtoarea Hormuz, esențială pentru transportul global de petrol.

Pe acest fundal, acordul comercial UE–SUA este perceput de liderii europeni drept un instrument de stabilizare economică și consolidare a relației transatlantice. Comerțul dintre cele două blocuri rămâne unul dintre cele mai importante la nivel global, depășind 1.000 de miliarde de dolari anual, în ciuda disputelor tarifare.

În paralel, sprijinul pentru Ucraina continuă să fie o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană și aliații săi. Mai multe state membre, inclusiv cele din Europa de Nord și de Est, au reiterat necesitatea intensificării ajutorului militar și economic pentru Kiev, în contextul războiului cu Rusia. Totodată, oficialii europeni subliniază legătura directă dintre evoluțiile de pe front și stabilitatea economică a continentului, inclusiv prin impactul asupra piețelor energetice.

…

Votul Parlamentului European privind acordul comercial cu Statele Unite reflectă o încercare de echilibrare între nevoia de cooperare economică și necesitatea protejării intereselor strategice ale Uniunii. Într-un context global marcat de conflicte, volatilitate și competiție economică, relația transatlantică rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea politică și financiară a Europei, însă viitorul acestui parteneriat depinde în mare măsură de evoluțiile politice de la Washington și de capacitatea ambelor părți de a respecta angajamentele asumate.

The post Parlamentul European avansează acordul comercial cu SUA, cu mecanisme de protecție incluse appeared first on La Cafea.

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, semnat în vara anului trecut, după o escaladare a tensiunilor politice generate de președintele american Donald Trump. Măsura a fost confirmată marți de principalele grupuri politice din legislativul european.

🔹 Un acord negociat pentru a evita un război comercial

Acordul comercial, încheiat în iulie anul trecut, prevedea taxe vamale de 15% pentru exporturile europene către SUA și eliminarea taxelor pentru exporturile americane către UE. Documentul fusese prezentat drept un compromis menit să prevină un conflict comercial de durată, după ce Washingtonul amenințase anterior cu tarife de până la 30% asupra produselor europene.

Pentru a intra în vigoare, acordul avea nevoie de aprobarea Parlamentului European — un pas care părea inițial o formalitate, având în vedere sprijinul politic obținut în timpul negocierilor.

🔹 Amenințările privind Groenlanda și tarifele suplimentare schimbă cursul discuțiilor

Decizia de suspendare a fost declanșată de declarațiile recente ale președintelui Trump, care a amenințat cu impunerea unor tarife suplimentare împotriva a opt state europene ce s-au opus intenției sale de a prelua controlul asupra Groenlandei. În paralel, liderul american a reluat presiunile asupra Bruxelles-ului, sugerând că accesul companiilor americane pe piața europeană ar putea fi restricționat dacă UE nu acceptă condițiile sale comerciale.

Manfred Weber, influent eurodeputat german din PPE, a declarat că „aprobarea nu este posibilă în acest context”, subliniind că Parlamentul European nu poate ratifica un acord în timp ce administrația americană amenință state membre cu sancțiuni economice.

🔹 Reacția grupurilor politice din Parlamentul European

Lidera grupului S&D, Iratxe García Pérez, a confirmat existența unui „acord majoritar” pentru înghețarea procesului de ratificare, argumentând că UE trebuie să își protejeze statele membre și să nu valideze un acord comercial în condiții de presiune politică directă .

Partidul Popular European, cel mai numeros grup din legislativ, a susținut aceeași poziție, anunțând oprirea discuțiilor până la clarificarea situației diplomatice cu Washingtonul.

🔹 Ce urmează?

Suspendarea ratificării nu anulează acordul, dar îl blochează pe termen nedeterminat. Oficialii europeni au transmis că orice reluare a discuțiilor depinde de detensionarea relațiilor cu administrația americană și de renunțarea la amenințările tarifare.

Pentru moment, UE rămâne în expectativă, iar relațiile comerciale transatlantice intră într-o nouă perioadă de incertitudine, marcată de presiuni politice și reacții ferme din partea instituțiilor europene.

The post Parlamentul European suspendă ratificarea acordului comercial UE–SUA appeared first on La Cafea.