Datele analizate arată că 53% dintre alegătorii britanici ar vota pentru readerarea la Uniunea Europeană, conform unei cercetări realizate de organizația Best for Britain. Această majoritate, deși nu covârșitoare, marchează o inversare notabilă față de rezultatul referendumului din 2016, când 51,9% dintre votanți au optat pentru ieșirea din UE. Evoluția reflectă o tendință mai amplă observată în ultimii ani, în care sprijinul pentru Brexit a scăzut treptat, în timp ce opțiunea revenirii în Uniune a câștigat teren.

Sprijinul pentru readerare diferă semnificativ în funcție de orientarea politică a electoratului. Alegătorii partidelor pro-europene, precum laburiștii, liberal-democrații și verzii, se declară în proporții covârșitoare în favoarea revenirii în UE, cu procente de peste 80%. În schimb, susținerea este mult mai redusă în rândul votanților conservatori și ai formațiunilor eurosceptice, unde doar o minoritate ar susține un astfel de demers.

Această schimbare de percepție are loc într-un context politic și economic complex. Criticii Brexitului susțin că ieșirea din Uniunea Europeană a avut consecințe negative asupra economiei britanice, afectând comerțul, investițiile și costurile de trai. În acest sens, actualul guvern condus de premierul Keir Starmer promovează o strategie de apropiere graduală de UE, fără a propune însă revenirea completă în piața unică sau în uniunea vamală.

Această abordare prudentă este însă contestată atât de susținătorii unei relații mai strânse cu Bruxelles-ul, cât și de partizanii Brexitului. Pe de o parte, analiști și figuri politice avertizează că o aliniere parțială la regulile europene, fără drept de decizie, ar putea fi nesustenabilă pe termen lung și ar nemulțumi electoratul pro-european. Pe de altă parte, criticii eurosceptici consideră că orice apropiere de UE subminează rezultatul referendumului din 2016 și suveranitatea națională.

În paralel, guvernul britanic explorează soluții legislative care ar permite armonizarea anumitor reglementări cu cele europene pentru a facilita comerțul și a reduce barierele birocratice. Aceste inițiative sunt prezentate ca măsuri pragmatice, menite să sprijine economia într-un context internațional instabil, dar ele generează controverse legate de rolul Parlamentului și de gradul de autonomie decizională al Regatului Unit.

Creșterea sprijinului pentru revenirea în Uniunea Europeană nu înseamnă însă că un nou referendum este iminent sau că există un consens politic în această direcție. Subiectul rămâne profund diviziv, iar liderii politici evită, deocamdată, angajamente clare privind o eventuală readerare. Totuși, datele recente indică o schimbare de climat în societatea britanică, sugerând că Brexitul nu mai este perceput unanim ca o decizie benefică.

La zece ani de la votul care a redefinit poziția Regatului Unit pe scena europeană, dezbaterea privind relația cu Uniunea Europeană este departe de a se fi încheiat. Din contră, noile sondaje arată că direcția viitoare a țării rămâne deschisă, iar presiunea publică ar putea juca un rol tot mai important în conturarea acesteia.

( Sursa – https://www.theguardian.com/politics/2026/apr/17/half-britons-support-rejoining-eu-10-years-brexit-vote )

The post Britanicii, tot mai favorabili revenirii în Uniunea Europeană, la 10 ani de la Brexit appeared first on La Cafea.