Semnificație și scop

Postul Crăciunului este unul dintre cele patru posturi mari din anul bisericesc ortodox și reprezintă un timp de înfrânare, rugăciune, milostenie și reconciliere. El marchează perioada de așteptare a credincioșilor până la sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos, „Lumina întrupată”, și evocă postul Vechiului Testament: 40 de zile, similar celor în care patriarhii și profeții au postit și meditat. În interpretarea duhovnicească, aceste zile sunt o pregătire interioară pentru primirea „Cuvântului lui Dumnezeu întrupat”.

Din punct de vedere istoric, durata Postului Nașterii Domnului a fost adoptată în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, sub patriarhul Luca Chrysoverghi.

Perioada și reguli de post

În 2025, postul începe pe 15 noiembrie și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Unele surse menționează că Lăsata Secului are loc pe 14 noiembrie, dar pentru că acea zi cade într-o zi de vineri (zi de post), credincioșii ar putea începe postul deja de pe 13 noiembrie.

Pe durata postului, credincioșii se abțin de la carne, ouă și produse lactate, alimente „de dulce” (în sens bisericesc), urmând un regim de postare. Din relatările agențiilor bisericești, postul este definit ca având o „asprimă medie” din punct de vedere alimentar. De asemenea, postul nu este doar alimentar: este privit ca un timp al curățirii sufletești – reconciliere cu aproapele, împăcare, rugăciune și fapte bune.

Zilele cu dezlegare la pește în 2025

Deși este un post, Biserica acordă „dezlegări” pentru consumul de pește în anumite zile, ceea ce face această perioadă mai puțin strictă alimentar decât alte posturi mari.

Potrivit calendarului bisericesc pe 2025, zilele cu dezlegare la pește includ:

• În weekend: sâmbăta și duminica, până la data de 20 decembrie, cu excepția primei și ultimei săptămâni ale postului.
• Sărbători în timpul săptămânii: printre zilele cu dezlegare se numără 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), 25 noiembrie (Sfânta Mare Muceniță Ecaterina), 2 decembrie (Sfinții Paisie și Cleopa de la Sihăstria), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 9 decembrie (Zămislirea Maicii Domnului) și 18 decembrie (Sfântul Daniil Sihastrul).
• Conform Mediafax, zilele cu dezlegare cuprind 21, 22, 23, 25 noiembrie, apoi 30 noiembrie, respectiv 4, 6, 7, 13, 14 și 20 decembrie.
• Alte surse menționează că totalul zilelor dezlegate la pește ar fi 14 zile în perioada Postului Crăciunului.

În aceste zile se permite consumul de pește, dar și untdelemn și vin, în funcție de rânduiala specifică a fiecărei zile de post.

Ce reprezintă această practică

Permisiunea de a mânca pește în anumite zile nu este considerată o încălcare a postului, ci o „ușurare”, o adaptare liturgică menită să echilibreze rigorile postirii cu nevoia de vindecare spirituală. Această alternanță între asceză și dezlegare reflectă viziunea bisericească de a susține credincioșii în efortul lor duhovnicesc: postul nu este doar o privare, ci și o perioadă de bucurie și speranță prin apropiere de Dumnezeu.

De asemenea, „dezlegarea la pește” are și o semnificație teologică: peștele a fost un simbol timpuriu creștin – în greacă, cuvântul „Ιχθύς” (ichthýs) reprezenta un acronim pentru „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”. Astfel, consumul de pește în zilele cu dezlegare nu este doar un act alimentar, ci un gest care evocă simbolic prezența lui Hristos.

Obiceiuri tradiționale românești în timpul Postului Crăciunului

În tradiția populară românească, Postul Crăciunului nu este doar o perioadă de abstinență alimentară și rugăciune, ci și un timp încărcat de obiceiuri străvechi, menite să aducă belșug, sănătate și armonie în familie. Aceste practici, transmise din generație în generație, combină simbolism religios cu elemente de folclor.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este curățenia și ordinea în gospodărie, considerată esențială pentru ca noul an să aducă prosperitate. Se crede că cine nu curăță casa înainte de Crăciun, atrage ghinionul și lipsa de spor. Tot în această perioadă, gospodinele pregătesc mâncăruri de post speciale, cum ar fi sarmalele și diverse dulciuri pe bază de nuci, tărie de alimente fără carne, care să fie gata pentru mesele de sărbătoare.

Un alt obicei important este colindatul copiilor și al tinerilor, care începe uneori chiar din timpul postului, dar se intensifică cu apropierea Crăciunului. Colindătorii merg din casă în casă, vestind Nașterea Domnului, și sunt răsplătiți cu colaci, mere, nuci sau bani. Se consideră că astfel se aduce noroc și sănătate gazdelor pe tot anul.

De asemenea, există credința că în această perioadă este bine să se facă milostenie și ajutor pentru săraci, pentru că faptele bune să fie răsplătite de Dumnezeu. La nivel popular, se spune că cine ajută în Postul Crăciunului va avea belșug la masă și liniște în casă.

În unele regiuni, în special în zonele rurale, se păstrează și obiceiul ghicitului pentru soarta anului viitor, prin diverse practici cum ar fi analizarea cerealelor sau a ciorchinilor de struguri păstrați de la toamnă. Aceste ritualuri, deși au rădăcini în credințe precreștine, sunt integrate armonios în sărbătoarea creștină.

Astfel, Postul Crăciunului în tradiția românească nu înseamnă doar restricție alimentară, ci o perioadă plină de ritualuri, simboluri și practici menite să pregătească spiritual și material familia pentru sosirea Crăciunului.

…

Postul Crăciunului 2025 este, pentru credincioșii ortodocși români, un timp de introspecție, curățire și anticipare spirituală. În cele 40–41 de zile, abținerea de la alimente de origine animală este echilibrată de zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn, în conformitate cu rânduielile bisericești. Aceste dezlegări nu slăbesc postul, ci îl fac mai suportabil și mai duhovnicesc, reamintind credincioșilor rolul semnificativ al simbolismului creștin și al tăriei interioare transformată prin post și rugăciune.

The post Postul Crăciunului în 2025: Pregătire spirituală și tradiții care însoțesc sărbătoarea appeared first on La Cafea.