Rezultatele sondajului, realizat în 15 țări europene, indică faptul că 66% dintre respondenți consideră că o eventuală readerare a Marii Britanii ar reprezenta o evoluție pozitivă sau cel puțin acceptabilă. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în state precum Olanda și Danemarca, unde aproximativ trei sferturi dintre participanți s-au declarat favorabili unei astfel de perspective. Interesant este faptul că sprijinul nu se limitează la electoratul tradițional proeuropean; inclusiv o parte dintre votanții formațiunilor eurosceptice și de extremă dreaptă s-au declarat deschiși către relații mai apropiate între Londra și Bruxelles.

Schimbarea de percepție pare și mai evidentă în interiorul Regatului Unit. Potrivit aceleiași cercetări, 75% dintre britanici susțin consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, în special în domeniile economic și comercial. Aproximativ două treimi consideră că legăturile comerciale ar trebui aprofundate, iar o majoritate importantă acceptă inclusiv compromisuri care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost dificil de imaginat în discursul politic britanic.

Datele recente publicate de alte institute de cercetare confirmă aceeași tendință. Un studiu Ipsos realizat în iunie 2026 arată că, în cazul unui nou referendum ipotetic, 58% dintre alegătorii britanici ar vota pentru revenirea în Uniunea Europeană. În rândul populației generale, peste jumătate dintre respondenți consideră că Regatul Unit ar trebui să solicite reintrarea în blocul comunitar.

Această schimbare de atitudine este legată în mare măsură de bilanțul economic și social al Brexitului. Mulți respondenți consideră că ieșirea din UE a contribuit la dificultăți economice persistente, la creșterea costului vieții și la probleme comerciale. În același timp, una dintre promisiunile centrale ale campaniei pro-Brexit – controlul imigrației – continuă să fie contestată de o parte a opiniei publice, care apreciază că rezultatele nu au corespuns așteptărilor inițiale.

Analize economice și politice publicate în ultimii ani sugerează că efectele Brexitului asupra economiei britanice sunt complexe, însă mai multe evaluări indică o reducere a ritmului de creștere economică și apariția unor bariere comerciale suplimentare. Estimările citate de experți arată că economia britanică ar putea fi în prezent cu 4–8% mai mică decât ar fi fost într-un scenariu în care țara ar fi rămas în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, o eventuală revenire a Marii Britanii în UE rămâne, deocamdată, o ipoteză politică mai degrabă decât un proiect concret. Guvernul britanic continuă să excludă oficial perspectiva reluării procesului de aderare și preferă o strategie de cooperare graduală cu Bruxellesul, concentrată pe securitate, apărare și relații comerciale.

La zece ani de la votul istoric din 2016, Brexitul continuă să producă efecte politice și sociale profunde. Dacă în urmă cu un deceniu dezbaterea era dominată de ideea separării, astăzi întrebarea care începe să apară tot mai des este una diferită: nu dacă Brexitul s-a produs, ci dacă rezultatele sale au justificat costurile.

The post Brexitul, reevaluat după zece ani: britanicii și europenii vor relații mai strânse appeared first on La Cafea.

Corupția rămâne principala îngrijorare a cetățenilor români, fiind urmată de dificultățile economice și de instabilitatea politică, conform celor mai recente date publicate de INSCOP Research. Studiul de opinie evidențiază o polarizare accentuată a percepțiilor publice în funcție de preferințele politice, profilul demografic, nivelul de educație și mediul de rezidență al respondenților, oferind o imagine de ansamblu asupra priorităților sociale pentru perioada următoare.

La întrebarea privind cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent, 28% dintre persoanele chestionate au indicat corupția ca fiind obstacolul major. Pe primele locuri în topul îngrijorărilor se mai află lipsa locurilor de muncă bine plătite, menționată de 15% dintre respondenți, instabilitatea politică, indicată de 13% dintre aceștia, și inflația sau costul ridicat al vieții, procentul fiind de 11%. Agenda publică este completată de deficitul bugetar și datoria publică, identificate de 8% din populație, starea sistemului de educație cu 7% și starea sistemului de sănătate cu 5%. În mod remarcabil, deși contextul regional este tensionat, războiul și situația internațională au fost selectate de numai 4,4% dintre cei intervievați.

Analiza sociologică pe categorii arată că tema corupției este ridicată cu precădere de către anumite segmente sociale. Astfel, votanții Partidului Național Liberal (PNL), ai Uniunii Salvați România (USR) și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) plasează acest fenomen deasupra mediei naționale. Aceeași tendință se observă în rândul populației masculine, al persoanelor active cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, precum și în rândul locuitorilor din municipiul București și din marile aglomerări urbane.

În contrapondere, problemele legate de piața muncii și venituri sunt semnalate masiv de alte categorii. Votanții Partidului Social Democrat (PSD), persoanele din segmentul de vârstă 44-59 de ani și cetățenii din orașele mici consideră lipsa locurilor de muncă bine remunerate drept principala vulnerabilitate a țării, într-o proporție semnificativ mai mare decât restul populației. De asemenea, studiul evidențiază că publicul cu studii superioare manifestă o sensibilitate mult mai pronunțată față de instabilitatea politică, indicator plasat de această categorie mult peste media generală.

Cercetarea INSCOP a evaluat și așteptările pe termen scurt, solicitând respondenților să definească măsurile economice și administrative prioritare pentru următoarele șase luni. Majoritatea relativă, reprezentând 48% din totalul eșantionului, consideră că principala urgență guvernamentală trebuie să fie creșterea pensiilor și a salariilor. Opțiunea este susținută peste media națională de electoratul PSD și AUR, de femei, de segmentul de vârstă 30-44 de ani, de persoanele cu educație primară și de locuitorii din mediul rural sau din urbanul mic.

O altă treime dintre români indică reducerea fiscalității ca prioritate zero. Această măsură de reducere a taxelor găsește cel mai mare sprijin în rândul votanților AUR, al femeilor, al tinerilor și adulților de până la 44 de ani, dar și al celor cu un nivel de școlarizare primară sau care trăiesc în orașe mici. Pe de altă parte, atragerea fondurilor europene este considerată o prioritate de un sfert dintre cetățeni (25%), fiind susținută intens de votanții PNL și USR, de persoanele cu studii universitare, de locuitorii din Capitală și orașe mari, precum și de angajații din sectorul public.

Printre celelalte măsuri administrative testate de INSCOP se numără reducerea cheltuielilor salariale din sistemul bugetar (26%), combaterea evaziunii fiscale (23%), asigurarea stabilității politice prin acorduri între partide (16,4%) și reforma administrației publice (15%). Creșterea investițiilor publice a adunat 14% din opțiuni, în timp ce ideea organizării unor alegeri anticipate este susținută de numai 9% dintre cei chestionați.

Datele colectate reflectă faptul că, deși problemele de ordin structural precum corupția sau stabilitatea guvernamentală rămân acute pentru publicul urban și educat, presiunea cotidiană a nivelului de trai determină o orientare majoritară a populației către măsuri immediate de protecție socială și sprijin financiar direct.

The post Corupția și problemele economice, principalele îngrijorări ale românilor (sondaj INSCOP) appeared first on La Cafea.

• Cel mai mare motiv de îngrijorare: aproape 42% dintre români (41,7%) se tem că țara ar putea fi implicată într-un război
• Urmează, la distanță, alte temeri:
  • Înrautatirea sănătății: ~15%
  • Creșterea prețurilor: ~14,9%
  • diminuarea drepturilor și libertăților fundamentale – 9,2%
  • scăderea veniturilor – 8,2%
  • pierderea locului de muncă – 5,4%
  • degradarea mediului – 1,6%

Context și motive

• Frica de război e alimentată de intensificarea conflictului din Ucraina, propaganda ostilă și dezinformare, inclusiv din interiorul României.
• Această preocupare ridicată explică și încrederea puternică în NATO și în forțele armate, precum și susținerea pentru majorarea cheltuielilor de înzestrare ale Armatei României.

Cine e mai îngrijorat:

• Votanții PSD și AUR se arată mai alarmați față de un posibil război decât cei care simpatizează PNL sau USR.
• Femeile sunt mai temătoare decât bărbații.
• Persoanele de peste 60 de ani sunt mai îngrijorate în comparație cu cei tineri (18–29 ani).
• Angajații la stat sunt mai anxioși decât cei din mediul privat.

Concluzie

Frica de implicare într-un conflict armat dominatează îngrijorările românilor, dublând însemnătatea temerilor legate de sănătate sau inflație, care în mod normal ocupă primele locuri. Propaganda, instabilitatea regională și conștientizarea vulnerabilității țării sunt factori-cheie care influențează această percepție.

The post Temerile românilor reflectă instabilitatea geopolitică, frica de război depășește grijile legate de bani și sănătate appeared first on La Cafea.