Într-o întorsătură de situație spectaculoasă la nivel diplomatic, parcursul european al Ucrainei și al Republicii Moldova pare să fi primit mult așteptatul impuls decisiv. După luni de blocaje și negocieri intense în culise, Budapesta a transmis semnale clare că este dispusă să renunțe la dreptul său de veto. Astfel, discuțiile formale pentru aderarea celor două state vecine la Uniunea Europeană ar putea fi lansate oficial chiar la mijlocul acestei luni.

Conform unor surse diplomatice de rang înalt de la Bruxelles, momentul zero este programat pentru data de 15 iunie, în cadrul unei conferințe interguvernamentale ce va avea loc la Luxemburg. Această etapă ar marca deschiderea oficială a primului „grup de negociere” (cluster) – un pilon fundamental în arhitectura complicată a procesului de aderare.

Schimbarea de paradigmă la Budapesta

Pentru Kiev și Chișinău, lumina verde depinde în totalitate de unanimitatea celor 27 de state membre. Până de curând, principalul obstacol a fost poziția intransigentă a Ungariei, dominată ani la rând de retorica fostului premier Viktor Orbán. Totuși, noua conducere politică de la Budapesta, reprezentată de actualul prim-ministru Péter Magyar, pare decisă să reconfigureze relațiile cu partenerii europeni și vecinii săi.

Tranziția nu este una gratuită. Sursele diplomatice indică faptul că deblocarea dosarului european a căpătat o viteză sporită imediat după vizita oficială a lui Péter Magyar la Bruxelles. Miza centrală a Ungariei rămâne accesul la fondurile europene în valoare de 16,4 miliarde de euro, înghețate anterior de Comisia Europeană din cauza derapajelor privind statul de drept. Deși oficialii de la Bruxelles insistă că Ungaria trebuie să demonstreze reforme concrete înainte de a primi acești bani, relansarea dialogului a destins atmosfera de la masa tratativelor.

Compromisul privind minoritățile

Punctul de inflexiune în relația bilaterală ucraineano-maghiară s-a produs în urma unei reuniuni tehnice desfășurate între experții celor două țări. Ungaria solicitase anterior implementarea unui plan riguros în 11 puncte, axat pe protejarea drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia (Ucraina).

Diplomații europeni afirmă că delegația de la Kiev a oferit garanții ferme și soluții concrete pentru majoritatea preocupărilor ridicate de Budapesta. Deși nu toate cerințele pot fi rezolvate instantaneu, s-a agreat ca ridicarea vetoului maghiar să nu mai fie condiționată strict de adoptarea imediată a unor noi pachete legislative de către Parlamentul ucrainean.

Un destin comun pentru Kiev și Chișinău

Datorită contextului geopolitic complex și a momentului simultan în care au depus cererile de aderare, dosarele Ucrainei și Republicii Moldova au fost strâns interconectate. Această realitate transformă progresul Kievului într-o condiție obligatorie pentru avansarea Chișinăului. Din acest motiv, deschiderea barierelor diplomatice de către Ungaria reprezintă o victorie uriașă și pentru administrația pro-europeană condusă de Maia Sandu.

Prudența rămâne, totuși, cuvântul de ordine. Un oficial ungar, sub protecția anonimatului, a ținut să nuanțeze entuziasmul general, declarând că „negocierile sunt încă în desfășurare și nu s-a semnat un acord final”. Ambasadorii statelor UE urmează să își definitiveze poziția oficială la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta oficial planurile de reformă internă și măsurile asumate.

Dacă calendarul propus se va respecta fără sincope de ultim moment, data de 15 iunie va rămâne în istorie ca momentul în care Europa a ales să își extindă oficial granițele stabilității și ale democrației către Est, în ciuda presiunilor și a amenințărilor de securitate din regiune.

The post Pas istoric spre Bruxelles: Ucraina și Republica Moldova, aproape de deschiderea negocierilor de aderare appeared first on La Cafea.

Potrivit sursei citate, Banca Națională a Ungariei (MNB) a acumulat în prezent rezerve de 110 tone de aur, atingând astfel un nivel record. România, în schimb, stagnează de mai mulți ani la aproximativ 103,6 tone, fără nicio achiziție semnificativă recentă.

O strategie agresivă de achiziții

Saltul Ungariei nu s-a produs peste noapte. MNB a demarat o politică deliberată și accelerată de consolidare a rezervelor de aur, transformând metalul prețios într-un pilon central al strategiei sale financiare pe termen lung. Punctul de plecare a fost modest: după 1990, în urma reducerilor succesive operate în perioada comunistă și a tranziției economice, Ungaria ajunsese la rezerve minime de doar 3,1 tone. Revirimentul a venit în etape bine calculate — în 2018, MNB și-a majorat brusc rezervele de peste zece ori, până la 31,5 tone, pentru ca în 2021 să le tripleze din nou, ajungând la 94,5 tone. Anul 2024, marcat de centenarul înființării băncii centrale maghiare, a adus o nouă majorare până la nivelul actual de 110 tone.

Unde se află aurul României?

Un aspect la fel de important ca volumul rezervelor este locul unde acestea sunt depozitate. În cazul României, aproximativ 60% din aur — echivalentul a circa 60 de tone — se află stocat în seifurile Băncii Angliei de la Londra. Ungaria, dimpotrivă, acordă o atenție sporită prezenței fizice a rezervelor pe teritoriul național și accesibilității lor strategice, o orientare tot mai frecventă în rândul băncilor centrale din regiune.

Lider în Europa Centrală și de Est la aur pe cap de locuitor

Consecința directă a achizițiilor recente este că Ungaria deține acum cele mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din întreaga Europă Centrală și de Est, cu 0,37 uncii per persoană, față de 0,32 uncii înainte de ultima rondă de cumpărări.

Contextul global: o cursă tot mai acerbă pentru aur

Mișcarea Ungariei se înscrie într-o tendință globală amplă. În 2025, cererea mondială de aur a depășit 5.000 de tone pentru prima dată în istorie, stabilind un nou record. Deși ritmul achizițiilor băncilor centrale a încetinit ușor față de vârful anterior, volumul total rămâne excepțional de ridicat — aproximativ 860 de tone cumpărate numai în 2025, cu mult peste media ultimului deceniu. Cel mai activ cumpărător a fost Polonia, cu peste 80 de tone, urmată de Kazahstan și Brazilia.

În topul mondial al rezervelor de aur, ierarhia rămâne dominată de Statele Unite, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), Italia și Franța, ambele cu peste 2.400 de tone.

The post Cum a ajuns Ungaria să aibă mai mult aur decât România: de la 3 tone la 110 tone în trei decenii appeared first on La Cafea.

Orbán: Ungaria, „oază de siguranță” într-o lume în flăcări

Zeci de mii de susținători ai lui Orbán au mărșăluit peste un pod de pe Dunăre spre clădirea Parlamentului, unde premierul aflat la putere din 2010 a rostit un discurs marcat de un ton apocaliptic. El a prezentat o Europă amenințată de război și de migrație în masă și s-a poziționat ca singurul garant al stabilității naționale.

Retorica sa a fost virulent antieuropeană și anti-ucraineană. Orbán a comparat UE și Ucraina cu forțele ocupante din istoria Ungariei, avertizând că nicio presiune externă nu va putea schimba cursul pe care îl imprimă el țării. Discursul său a inclus un pasaj colorat în care a promis că eventualii „parașutiști din Bruxelles” vor fi colectați, epurați de praf și trimiși înapoi — unii spre Bruxelles, alții spre Kiev. El a descris alegerile ca pe o „răscruce” și a acuzat opoziția că urmărește să aducă Ungaria în război de partea Ucrainei.

Magyar: Ungaria aparține Occidentului

La câțiva kilometri distanță, cel puțin 100.000 de persoane s-au adunat în jurul lui Péter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, care a construit în ultimii doi ani cel mai serios contracandidat la hegemonia Fidesz. Magyar a atacat guvernul Orbán pe toate fronturile — propagandă, polarizare socială și izolare internațională —, afirmând că premierul îndepărtează Ungaria de locul care îi revine de drept în familia democrațiilor occidentale.

„Patria noastră face parte din Occident, patria noastră face parte din comunitatea europeană, țara noastră face parte din NATO. Nu din cauza tratatelor sau a cartelor, ci pentru că așa este scris în destinul nostru”, a declarat Magyar în fața mulțimii.

Context electoral: Tisza conduce în sondaje

Mitingurile de duminică au avut loc pe fondul unei campanii electorale extrem de tensionate. Potrivit unui sondaj realizat în februarie de institutul Medián și publicat de platforma HVG, Tisza conducea cu un avans de 20 de puncte procentuale în rândul alegătorilor față de Fidesz — un scor care, dacă s-ar confirma la urne, ar reprezenta o răsturnare istorică de situație.

În fața acestor cifre, Orbán a intensificat în ultimele luni o campanie agresivă, articulată în jurul ideii că Magyar, UE și Ucraina fac parte dintr-o conspirație coordonată pentru a-i răsturna guvernul și a implica Ungaria în conflictul din Est.

O zi simbolică pentru Ungaria

Nu este întâmplător că ambele tabere au ales data de 15 martie pentru această demonstrație de forță — zi națională în Ungaria, care comemorează Revoluția de la 1848 împotriva dominației habsburgice. Mobilizarea simultană a două mișcări de masă cu mesaje opuse în aceeași zi simbolică reflectă adâncimea fracturilor politice și sociale din țară, cu patru săptămâni înainte de votul care va decide direcția Ungariei pentru anii următori.

The post Ungaria se împarte în stradă înainte de alegeri: sute de mii de oameni la mitinguri rivale appeared first on La Cafea.

Potrivit informațiilor confirmate de autoritățile ungare, două vehicule blindate care transportau valori au fost oprite în Ungaria, iar șapte cetățeni ucraineni au fost reținuți. Convoiul transporta aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur, valori ce urmau să fie transferate din Austria către Ucraina. Operațiunea a fost realizată de angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank, iar transportul era parte a unei operațiuni financiare între instituții bancare.

Autoritățile de la Budapesta au confirmat că au confiscat vehiculele și banii și au deschis o anchetă penală, susținând că există suspiciuni de spălare de bani. Intervenția a fost coordonată de administrația fiscală și vamală a Ungariei, cu sprijinul forțelor de securitate, iar cei șapte ucraineni au fost plasați în custodie în timpul investigației. Ulterior, guvernul ungar a anunțat că persoanele reținute vor fi expulzate de pe teritoriul Ungariei.

În comunicările oficiale ale Budapestei s-a menționat că printre cei reținuți se află persoane cu experiență militară, inclusiv un fost general al serviciilor de securitate ucrainene și un fost ofițer al forțelor aeriene. Autoritățile ungare nu au oferit însă detalii suplimentare despre motivele exacte pentru care transportul a fost considerat suspect și nici despre statutul final al bunurilor confiscate.

Reacția Kievului a fost imediată și extrem de dură. Ministerul ucrainean de Externe a acuzat Ungaria că a „luat ostatici” cetățeni ucraineni și că a confiscat ilegal fonduri aparținând statului ucrainean. Ministrul de externe Andrii Sîbiha a declarat că persoanele reținute sunt angajați ai Oschadbank și efectuau un transfer financiar legal între două bănci, respectând procedurile vamale și reglementările europene.

Oficialii ucraineni au transmis o notă diplomatică către Budapesta și au cerut eliberarea imediată a angajaților reținuți, precum și clarificări privind confiscarea banilor și a aurului. În paralel, autoritățile de la Kiev au anunțat deschiderea unei anchete penale privind incidentul și au avertizat că vor exista reacții la ceea ce au descris drept acțiuni ilegale ale Ungariei.

Disputa are loc pe fondul unor relații deja tensionate între cele două state. În ultimele luni, Budapesta și Kievul s-au aflat în conflict în special din cauza tranzitului petrolului rusesc prin conducta Druzhba, care traversează teritoriul ucrainean și alimentează mai multe state din Europa Centrală, inclusiv Ungaria. Livrările au fost întrerupte la sfârșitul lunii ianuarie după ce infrastructura a fost afectată de un atac cu drone, iar Ungaria a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxului de petrol.

În același timp, Budapesta a blocat mai multe inițiative europene de sprijin financiar pentru Ucraina și a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invazia din 2022. Ungaria rămâne unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene și NATO care mențin relații relativ apropiate cu Moscova, poziție care a generat frecvent tensiuni cu Kievul și cu alte capitale europene.

Incidentul cu convoiul bancar a amplificat acest conflict diplomatic. Oficialii ucraineni au calificat acțiunea drept „șantaj de stat”, în timp ce autoritățile ungare susțin că intervenția face parte dintr-o investigație legitimă privind posibile activități financiare ilegale.

Deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu sumele de bani și aurul confiscate și nici dacă disputa va fi soluționată rapid prin canale diplomatice. Cert este că incidentul a adâncit una dintre cele mai tensionate relații bilaterale din Europa Centrală, într-un moment în care regiunea rămâne puternic marcată de consecințele războiului din Ucraina.

The post Ungaria confiscă milioane de euro și aur dintr-un convoi ucrainean, declanșând un conflict diplomatic cu Kievul appeared first on La Cafea.

Raportul regional pentru Uniunea Europeană arată un regres vizibil: în 2025, Ungaria a urcat (în sens negativ) până pe ultima poziţie în rândul statelor membre în privinţa scorului general al statului de drept, consemnând scăderi pe toate factorii măsuraţi — de la limitele asupra puterii guvernamentale şi transparenţa administraţiei, până la independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar. Analiza WJP a identificat declinuri persistente în opt factori utilizaţi în index, iar jurnalele europene au reţinut în mod special că scăderea din Ungaria este printre cele mai pronunţate la nivelul blocului comunitar.

România apare în clasamentul global al WJP într-o poziţie intermediară: conform datelor publicate, ţara figurează pe locul 44 din 142 de state evaluate, cu un scor general de 0,61 (pe o scară de la 0 la 1). Acest rezultat o plasează deasupra unor state precum Grecia, Bulgaria şi Ungaria, dar sub media Uniunii Europene, arată sinteza WJP, iar presa naţională care a preluat raportul confirmă ajustările de poziţionare din acest an. Raportul notează pentru România variaţii în indicatorii care reflectă transparenţa guvernamentală şi eficienţa sistemului judiciar, cauze care contribuie la poziţia ocupată.

Cauzele identificate de WJP pentru declinul regional sunt coerente: reducerea transparenţei guvernamentale, erodarea limitelor constituţionale asupra executivului şi presiuni asupra sistemelor judiciare — toate acestea reduc încrederea publică şi capacitatea instituţiilor de a proteja drepturile fundamentale şi de a garanta aplicarea imparţială a legii. Datele Indexului arată scăderi semnificative în indicatorii privind controlul parlamentar şi auditul independent, libertăţile de exprimare şi de asociere, precum şi în protecţia drepturilor civile şi în eficienţa justiţiei civile şi penale.

La nivel global, WJP indică câteva dintre cele mai abrupte declinuri: Federaţia Rusă figurează printre cei mai importanţi „declinatori” ai anului 2025, iar raportul subliniază că mai multe state mari au înregistrat scăderi notabile în diferiţi factori ai indexului. Datele WJP despre Statele Unite arată, de asemenea, evoluţii negative în anumite dimensiuni ale statului de drept — în special în ceea ce priveşte încrederea în instituţii şi în limitele practice ale puterii — deşi poziţiile exacte şi magnitudinea variaţiei diferă pe factorii analizaţi.

Concluziile WJP vin în contextul unor atenţii şi analize paralele la nivel european — inclusiv rapoarte ale Comisiei Europene şi ale unor ONG-uri — care semnalează probleme similare privind independenţa justiţiei şi pluralismul mediatic în unele state membre. Pentru factorii de politică publică, autorii WJP subliniază că inversarea acestor trenduri presupune măsuri sustenabile de consolidare a mecanismelor de control, restabilire a transparenţei şi garantare efectivă a independenţei judiciare.

The post Raport global privind statul de drept: Europa în declin, SUA și Rusia printre țările cu cele mai mari scăderi, România rezistă appeared first on La Cafea.

Un autor al crizei și al densității

În vârstă de 71 de ani, Krasznahorkai este cunoscut pentru un stil literar exigent, dominat de fraze foarte lungi și de o densitate narativă care impune răbdare și concentrare cititorului. Opera sa explorează, adesea, prăbușirea ordinii sociale, melancolia, absurdul și fragilitatea lumii contemporane — elemente care l-au plasat într-o zonă literară tangentă cu temele distopice.

Criticii și membrii Academiei îl încadrează pe Krasznahorkai în tradiția epicului central-european, cu legături literare trase din Franz Kafka și Thomas Bernhard, apreciind în același timp nota sa personală — o viziune care oscilează între grotesc și contemplativ. Susan Sontag l-a numit “maestrul contemporan al apocalipsei”, după ce i-a citit cartea The Melancholy of Resistance.

Traiectorie, teme și colaborări

Născut la Gyula, în sud-estul Ungariei, Krasznahorkai a urmat studii juridice înainte de a se dedica literaturii. Debutul său semnificativ a fost romanul Sátántangó (1985), plasat într-o fermă colectivă în degradare, o comunitate fragilizată de speranțe false și iluzii — un text pe care Academia l-a citat ca emblematic pentru viziunea sa despre fragilitatea socială. Alături de The Melancholy of Resistance, aceste lucrări au fost apoi adaptate în lungmetraje de regizorul Béla Tarr, colaborator de lungă durată.

În catalogul său literar apare și Herscht 07769, un roman publicat în 2021 care se desfășoară în Germania contemporană și care îmbină violența socială cu elemente estetice puternice — carte scrisă într-o singură respirație —, simbol al ambiției sale formale și tematice. De asemenea, scriitorul a călătorit extins în China și Japonia, experiențe ce și-au lăsat amprenta asupra unor texte contemplative, dintre care Seiobo There Below este un exemplu frecvent citat.

Semnificații și precedenți

Krasznahorkai este al doilea scriitor maghiar care primește Nobelul pentru Literatură, după Imre Kertész (2002). Premiului îi revine și o componentă financiară, în cuantum de 11 milioane coroane suedeze, alături de medalie și diplomă. Distincția este programată pentru a fi înmânată oficial la ceremonia de la Stockholm pe 10 decembrie.

Motivația dată de Academia Suedeză subliniază, prin formularea “în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, tocmai capacitatea operei lui Krasznahorkai de a construi sens în ruptură, de a afirma rolul artei ca spațiu de rezistență intelectuală și morală. În contextul crizelor globale — geopolitice, ecologice, sociale — alegerea pare să confirme relevanța literaturii care se întoarce către zonele de tensionare ale realității, mai degrabă decât spre escapismul narativ.

The post László Krasznahorkai, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură pentru viziunea sa asupra fragilității umane appeared first on La Cafea.

Portofoliul preluat include 79 de turbine Gamesa, amplasate în două situri situate în nord-vestul țării, care generează anual circa 300.000 MWh. Potrivit datelor prezentate de companie, această capacitate reprezintă nu doar jumătate din energia eoliană funcțională a Ungariei, ci și aproximativ un sfert din totalul puterii instalate în Ungaria, Slovacia și Cehia.

Tranzacția marchează prima investiție semnificativă a Premier Energy în producția de energie electrică din afara României și Republicii Moldova și consolidează strategia grupului de extindere în Europa Centrală. Finalizarea operațiunii este condiționată de aprobările necesare din partea autorităților de reglementare și este estimată pentru sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026.

Pentru finanțarea achiziției, compania va apela la un credit sindicalizat de 90 de milioane de euro, pus la dispoziție de Vista Bank și Optima Bank, restul sumei urmând să fie acoperit din resurse proprii. După finalizarea tranzacției, Premier Energy va depăși o capacitate de producție de 1.500 MW la nivel de grup, consolidându-și poziția printre cei mai importanți jucători din sectorul regenerabilelor din regiune.

The post Jumătate din capacitatea eoliană a Ungariei a fost cumpărată de o companie românească appeared first on La Cafea.

La finalul lunii septembrie 2025, toți cetățenii Ungariei vor putea din nou să călătorească în Statele Unite fără viză pentru perioade de până la 90 de zile, beneficiind de aprobări ESTA valabile timp de doi ani, cu posibilitatea de multiple intrări. Această măsură ridică restricțiile aplicate începând din 2021, care vizau deținătorii de pașapoarte ungare născuți în afara Ungariei, precum și restrângerea din 2023 care limitase valabilitatea autorizării călătoriilor la un an și permitea o singură intrare pe teritoriul SUA.

Guvernul american a comunicat că decizia reflectă cooperarea consolidată în domeniul securității între SUA și Ungaria și confirmă angajamentul ambelor părți față de standarde înalte privind securitatea frontierelor. Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe, a salutat această măsură ca pe o realizare semnificativă în relațiile bilaterale, subliniind că s-a încheiat o perioadă dificilă pentru cetățenii ungari în ceea ce privește călătoriile în SUA.

Contextul deciziei pleacă de la restricțiile impuse încă din 2021 și înăsprite în 2023 de administrația Biden, care au vizat suspiciunile privind emiterea pașapoartelor ungare cetățenilor din diaspora fără suficiente măsuri de securitate, cu potențial risc de fraudă de identitate sau migrație neregulată. Budapesta a contestat aceste măsuri, calificându-le politic motivate, dar Washingtonul a menținut că sunt fundamentate pe criterii de securitate.

Restaurarea integrală a accesului Ungariei în programul Visa Waiver este văzută ca un semnal politic și practic al îmbunătățirii relațiilor dintre cele două guverne sub administrația Trump, cu un accent pe colaborare, prietenie și respect reciproc. Ambasadoul SUA la Budapesta a transmis oficial că măsurile adoptate de Ungaria au fost suficiente pentru a ridica toate restricțiile anterioare.

The post Statele Unite ridică restricțiile Visa Waiver pentru Ungaria după doi ani de limitări appeared first on La Cafea.

Principalele prevederi ale amendamentului

1. Interzicerea marșurilor și evenimentelor LGBTQ+
   Noua legislație permite autorităților să interzică evenimente publice precum marșurile Pride, considerându-le „dăunătoare pentru copii”. Participarea la astfel de evenimente poate atrage amenzi și monitorizare prin tehnologie de recunoaștere facială.
2. Definirea binară a genului în Constituție
   Amendamentul consfințește în legea fundamentală că „există două sexe: femeie și bărbat”, excluzând recunoașterea legală a persoanelor transgender și intersexuale.
3. Prioritizarea protecției copiilor
   Se stipulează că „dreptul copiilor la dezvoltare fizică, psihologică și morală” prevalează asupra altor drepturi fundamentale, cu excepția dreptului la viață.
4. Suspendarea cetățeniei pentru dubli cetățeni
   Amendamentul permite suspendarea cetățeniei ungare pentru cetățenii cu dublă cetățenie din afara UE, dacă sunt considerați o amenințare la adresa securității naționale.

Reacții și implicații

Organizațiile pentru drepturile omului și opoziția politică au condamnat ferm aceste modificări, considerându-le o încălcare gravă a libertăților civile și o alunecare spre autoritarism. Criticii compară aceste măsuri cu politicile represive din Rusia și avertizează asupra efectelor negative asupra democrației și drepturilor fundamentale în Ungaria.

Adoptarea acestui amendament are loc într-un context politic tensionat, cu guvernul Orbán confruntat cu acuzații de corupție și o opoziție în creștere, condusă de Péter Magyar. Mulți observatori consideră că aceste măsuri au scopul de a mobiliza baza conservatoare a partidului Fidesz înaintea alegerilor din 2026.

Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană, și-a exprimat îngrijorarea profundă față de aceste evoluții, solicitând respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice.

Aceste modificări legislative marchează un moment critic pentru drepturile LGBTQ+ în Ungaria și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul guvernului față de principiile democratice și statul de drept.

The post Ungaria consolidează interdicțiile anti-LGBTQ+, interzice manifestările Pride și consfințește binaritatea de gen appeared first on La Cafea.

Noua legislație modifică normele privind adunările publice, interzicând evenimentele care contravin legii privind „protecția copilului”, care interzice „promovarea” homosexualității în rândul minorilor. Participanții la astfel de evenimente riscă amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 546 de dolari).

Organizatorii Budapest Pride și parlamentarii din opoziție au criticat legea, susținând că guvernul încearcă să reducă la tăcere vocile critice prin țintirea unei minorități. Această măsură face parte dintr-o serie de restricții impuse de guvernul premierului Viktor Orbán asupra comunității LGBTQ+, criticate de Uniunea Europeană.

În ciuda interdicției, organizatorii Budapest Pride intenționează să continue cu planurile pentru evenimentul programat pe 28 iunie 2025, care ar fi marcat cea de-a 30-a ediție.

Astfel de măsuri rămân excepții în peisajul european, unde predomină respectul pentru drepturile comunității LGBTQ+. Initiative legislative de a interzice evenimentele Pride au mai avut loc in Serbia si in Polonia, iar în anumite contexte, autoritățile locale pot impune restricții sau interdicții temporare, invocând motive de securitate sau ordine publică. In majoritatea țărilor europene, evenimentele Pride se desfășoară în mod liber, fiind considerate expresii ale drepturilor fundamentale la liberă exprimare și adunare.

Deși interzicerea oficială a evenimentelor Pride este rară în Europa, comunitățile LGBTQ+ din anumite țări se confruntă cu obstacole tot mai mari în organizarea acestor manifestații, fie prin legislație restrictivă, fie prin presiuni sociale și politice.

The post Parlamentul Ungariei interzice oficial evenimentele Pride appeared first on La Cafea.