Datele recente indică o tranziție rapidă de la un episod prelungit de La Niña către un El Niño în curs de formare, alimentat de o încălzire puternică a apelor din Pacificul tropical. Acest proces este susținut de apariția unor unde de tip Kelvin în adâncul oceanului, care transportă căldură spre suprafață și accelerează schimbarea de fază climatică. Dacă temperaturile la suprafața oceanului depășesc pragul de +2°C față de medie, fenomenul poate fi clasificat drept „Super El Niño”, o categorie rară asociată cu efecte climatice globale intense.

Un astfel de eveniment funcționează ca un veritabil „motor termic planetar”, eliberând cantități uriașe de energie din oceane în atmosferă. Consecințele sunt resimțite în modificarea curenților de aer la scară largă, inclusiv a jet stream-ului, ceea ce determină schimbări majore în tiparele de precipitații și temperatură. În trecut, episoadele similare au fost asociate cu fenomene extreme, de la secete severe până la inundații și furtuni intense.

În paralel, cercetătorii atrag atenția asupra unui alt factor critic: nivelul scăzut al gheții marine arctice. Observațiile arată că anii cu o extindere redusă a gheții sunt corelați cu un vortex polar mai slab. Vortexul polar, o structură atmosferică ce menține aerul rece în zona Arctică, devine instabil atunci când diferențele de temperatură dintre poli și latitudinile medii se reduc.

Un vortex polar slăbit permite aerului rece să „scape” spre sud, crescând probabilitatea unor episoade de frig intens în Statele Unite, Canada și Europa. Aceste perturbații sunt adesea legate de fenomene precum încălzirea bruscă stratosferică, care poate duce la prăbușirea temporară a vortexului și la apariția unor blocaje atmosferice persistente.

Interacțiunea dintre un posibil Super El Niño și un nivel redus al gheții arctice creează un scenariu complex. Pe de o parte, El Niño tinde să modifice traiectoria curenților atmosferici și să redistribuie căldura la nivel global. Pe de altă parte, un vortex polar instabil poate amplifica variabilitatea climatică, favorizând alternanțe bruște între perioade calde și episoade de frig extrem.

Modelele climatice sugerează că primele efecte ale acestui nou ciclu ar putea deveni vizibile încă din vara anului 2026, când atmosfera începe să răspundă la încălzirea oceanică. Ulterior, impactul maxim este așteptat în sezonul rece 2026–2027, când interacțiunea dintre aceste sisteme ar putea influența traiectoria furtunilor și distribuția maselor de aer rece.

În Europa, aceste schimbări ar putea însemna ierni mai instabile, cu episoade alternante de temperaturi ridicate și valuri de frig, în funcție de modul în care jet stream-ul este deviat. În America de Nord, scenariile indică posibilitatea unor contraste puternice între regiuni, cu zone afectate de temperaturi moderate și altele expuse la intruziuni de aer arctic.

Specialiștii subliniază că, deși există un consens privind dezvoltarea unui El Niño în 2026, intensitatea exactă a fenomenului rămâne incertă. Previziunile de primăvară sunt cunoscute pentru volatilitatea lor, iar evoluția finală depinde de dinamica complexă dintre ocean și atmosferă.

Totuși, tendințele actuale indică un risc ridicat pentru un episod puternic, iar combinația cu nivelurile scăzute de gheață arctică ar putea amplifica efectele asupra vremii globale. În acest context, cercetătorii recomandă monitorizarea atentă a evoluțiilor și pregătirea pentru posibile perturbări climatice semnificative în anii următori.

The post Vortexul polar sub presiune: combinația dintre El Niño și topirea gheții arctice ridică semne de alarmă appeared first on La Cafea.

Potrivit prognozelor publicate recent într-o analiză globală a vremii, ruptura vortexului a condus la separarea masei iniţiale de aer rece într-o structură fragmentată („split”) — iar partea mai activă, sudică, se îndreaptă către nordul Americii de Nord.

O astfel de evoluţie era preconizată de meteorologi încă din noiembrie, când s-a observat o încălzire rapidă în stratosferă — fenomen care destabilizează vortexul polar și permite aerului arctic să „scape” spre latitudini medii.

Temperaturi în scădere și ninsori

Conform specialistilor de la AccuWeather, valurile de aer arctic vor ajunge în prima etapă în centrul și estul SUA și sudul Canadei — cu temperaturi mult sub normal pentru această perioadă și cu episoade de ninsori ce ar putea duce la acumulări semnificative.

Deja, în unele zone din Midwest şi nord-estul SUA s-au înregistrat recorduri de temperaturi minime.

Meteorologii avertizează că această rundă de frig nu va fi un fenomen izolatat: vor urma cel puțin două–trei valuri reci succesive, iar episoadele de ninsoare s-ar putea repeta, mai ales în regiunile vizate de această rotație a vortexului.

Context: ce este Vortexul Polar și de ce contează

Vortexul Polar reprezintă o circulație largă de aer rece, aflată de regulă deasupra Polului Nord, menținând frigul “captiv” în regiunile polare. Când vortexul este stabil și puternic, latitudinile medii — precum Statele Unite sau Europa — beneficiază de ierni blânde.

Însă dacă vortexul slăbește sau este perturbat — de exemplu, printr-o încălzire stratosferică bruscă —, aerul arctic poate “evada” spre sud, provocând valuri de frig şi ger acut.

Această iarnă (2025/2026), modelele climatice şi atmosferice arătau încă din noiembrie că vortexul polar ar putea fi destabilizat — ceea ce sporea riscul unei ierni mai geroase şi mai instabile, cu zăpadă abundentă în SUA, Canada și eventual părţi din Europa.

Consecinţe imediate şi avertizări

• În zonele vizate din central și estul SUA, temperaturile ar putea coborî cu zeci de grade față de normal — ceea ce poate duce la recorduri negative.
• Există risc de ninsoare consistentă, viscol sau condiții de iarnă severă, cu impact asupra circulației, transportului și infrastructurii.
• Fenomenul ar putea persista — unii meteorologi estimează că valurile reci se vor succeda până la mijlocul lunii decembrie.

Concluzie

Ruptura actuală a Vortexului Polar demonstrează cât de calzii sau blânzi pot fi factorii atmosferici deasupra Arcticii — și cum, la un semnal, frigul polar poate fi redirecționat spre zone locuite, generând un episod de iarnă abruptă. America de Nord se pregătește astfel pentru zile de ger intens, ninsori și vreme severă, iar autoritățile meteorologice avertizează populația să se pregătească pentru o răcire abruptă.

The post Ger extrem în America de Nord după ruperea Vortexului Polar appeared first on La Cafea.

Ce este vortexul polar?

Vortexul polar este un sistem de vânturi reci care circulă în jurul Polului Nord, la altitudini mari în stratosferă. Atunci când vortexul este puternic și stabil, aerul rece rămâne concentrat în regiunile polare. Însă, atunci când vortexul slăbește sau se distorsionează, aerul rece poate migra spre latitudini mai joase, afectând clima regiunilor din emisfera nordică.

Dezvoltarea vortexului polar pentru iarna 2025/2026

Potrivit unui articol publicat pe Severe Weather Europe, un vortex polar puternic se dezvoltă în prezent în stratosfera nordică, cu presiuni și temperaturi în scădere în regiunile polare. Această dezvoltare sugerează o iarnă cu potențial de vreme rece și ninsori în Europa.

Modelele meteorologice sugerează că vortexul polar ar putea slăbi în ianuarie 2026, ceea ce ar permite aerului rece să migreze spre sud, afectând Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Posibile efecte asupra României

Dacă vortexul polar se slăbește și aerul rece migrează spre sud, România ar putea experimenta o iarnă mai rece decât în mod obișnuit. Aceasta ar putea include temperaturi sub media sezonului și precipitații mai abundente, inclusiv ninsori. Astfel, autoritățile și populația ar trebui să fie pregătite pentru condiții meteorologice mai severe în perioada iernii 2025/2026.

Concluzie

Formarea unui nou vortex polar și posibila sa slăbire în ianuarie 2026 ar putea duce la o iarnă mai rece și cu mai multe precipitații în Europa, inclusiv în România. Monitorizarea continuă a evoluției vortexului polar și a altor factori atmosferici va fi esențială pentru a anticipa și gestiona impactul acestuia asupra vremii din sezonul rece.

The post Vremea din iarna 2025/2026 sub influența unui nou vortex polar în stratosferă appeared first on La Cafea.

În București, după mai multe zile de ninsoare, temperaturile vor scădea până la -19 grade Celsius. Miercuri, 19 februarie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea, cu cer variabil și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de -4 grade, iar cea minimă între -15 și -13 grade, mai scăzută în zona periurbană. La începutul intervalului, există condiții de ceață. Joi, 20 februarie, vremea se va menține deosebit de rece, cu ger dimineața și noaptea. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de -4 grade, iar cea minimă între -15 și -13 grade. Vineri, 21 februarie, vremea va fi în continuare deosebit de rece, geroasă dimineața și noaptea, cu cer variabil și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă va fi între -5 și -3 grade, iar cea minimă între -16 și -13 grade.

Autoritățile recomandă populației să evite expunerea prelungită la frig și să ia măsuri de protecție adecvate pentru a preveni problemele de sănătate asociate temperaturilor scăzute.

The post Val de frig extrem în România: un vortex polar aduce temperaturi de până la -22°C appeared first on La Cafea.