Conform Eurostat, diferența salarială medie neajustată dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 11,1%. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de euro câștigați de un bărbat pe oră, o femeie primește, în medie, 88,9 euro. Acest indicator compară câștigurile orare brute ale tuturor angajaților, fără a ține cont de ocupație, experiență, nivel de educație sau programul de lucru, fiind utilizat pentru a evidenția diferențele existente pe piața muncii în ansamblu.

România, printre cele mai bune rezultate din Uniunea Europeană

În cazul României, diferența salarială este semnificativ mai redusă decât media europeană. Estimările ETUC arată că româncele câștigă, în medie, cu aproximativ 976 de euro mai puțin pe an decât bărbații, unul dintre cele mai mici decalaje din Uniunea Europeană. Doar Luxemburg, unde femeile câștigă în medie mai mult decât bărbații, și câteva alte state cu diferențe foarte reduse se situează mai bine în clasament.

Datele confirmă tendința observată în ultimii ani, România fiind constant printre țările cu cel mai redus decalaj salarial de gen din UE. Totuși, specialiștii atrag atenția că un procent mic al diferenței salariale nu înseamnă automat o egalitate deplină pe piața muncii.

Indicatorul utilizat de Eurostat reflectă diferențele medii de remunerare orară și nu surprinde alte dezechilibre importante, precum distribuția femeilor și bărbaților între diferite sectoare economice, accesul la funcții de conducere, întreruperile de carieră sau numărul de ore lucrate.

Diferențe mari între statele membre

Disparitățile sunt considerabile de la o țară la alta. Luxemburg reprezintă un caz aparte, fiind singurul stat membru în care femeile au, în medie, venituri ușor mai mari decât bărbații, cu aproximativ 474 de euro anual.

La polul opus se află state precum Letonia, Austria, Cehia, Ungaria și Germania, unde diferențele salariale rămân printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceste țări, pierderile anuale estimate pentru femei depășesc cu mult media europeană, ajungând la câteva mii de euro pe an.

Diferențele reflectă atât structura pieței muncii, cât și gradul de reprezentare al femeilor în sectoarele mai bine plătite sau în pozițiile de conducere. De asemenea, întreruperile de carieră generate de concediile pentru creșterea copiilor și ponderea mai mare a muncii cu timp parțial influențează veniturile pe termen lung în multe state europene.

Directiva europeană privind transparența salarială

Tema diferențelor de remunerare a revenit în prim-plan și din cauza termenului-limită pentru implementarea Directivei europene privind transparența salarială. Actul normativ, adoptat în 2023, trebuia transpus în legislațiile naționale până la 7 iunie 2026, însă mai multe state membre nu au respectat acest termen.

Directiva introduce obligații suplimentare pentru angajatorii cu cel puțin 100 de salariați. Printre cele mai importante măsuri se numără transparența salariilor în procesul de recrutare, dreptul angajaților de a solicita informații privind nivelurile de salarizare și raportarea periodică a diferențelor salariale dintre femei și bărbați.

În cazul în care companiile identifică diferențe salariale nejustificate care depășesc pragul stabilit de legislație și nu le pot explica prin criterii obiective, acestea vor trebui să adopte măsuri corective.

Confederația Europeană a Sindicatelor susține că măsurile de transparență presupun costuri reduse pentru companii, însă lipsa implementării lor continuă să genereze pierderi financiare importante pentru milioane de femei din Uniunea Europeană.

Veniturile românilor au crescut cel mai rapid din Uniunea Europeană, dar decalajul față de Occident rămâne semnificativ

De ce persistă diferențele salariale

Comisia Europeană și Eurostat subliniază că diferența salarială de gen nu este explicată exclusiv prin discriminarea directă. Ea este influențată de un cumul de factori structurali, precum concentrarea femeilor în sectoare cu salarii mai mici, reprezentarea redusă în funcțiile de management, întreruperile de carieră pentru îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei și distribuția inegală a muncii neremunerate.

Din acest motiv, chiar și în statele unde diferența salarială este redusă, pot exista în continuare decalaje privind accesul la poziții de conducere, veniturile pe parcursul întregii cariere sau pensiile. Instituțiile europene consideră că noile reguli privind transparența salarială ar putea contribui la identificarea și corectarea acestor dezechilibre, însă impactul lor va depinde de modul în care fiecare stat membru va aplica și va controla respectarea legislației.

(Sursa – https://www.euronews.com/business/2026/07/23/cost-of-pay-gap-in-the-eu-women-earn-3900-less-than-men-a-year)

The post Cât pierd femeile din România din cauza diferențelor salariale față de bărbați appeared first on La Cafea.

Noile prevederi sunt legate de implementarea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială, care trebuie introdusă în legislația națională până la termenul-limită de 7 iunie 2026. Documentul european impune obligații clare pentru angajatori încă din faza de angajare, iar autoritățile române, prin Ministerul Muncii, lucrează la adaptarea Codului muncii și a altor acte normative pentru a respecta aceste cerințe.

Potrivit informațiilor publice și analizelor din domeniu, una dintre cele mai importante schimbări este introducerea obligativității ca angajatorii să comunice salariul sau un interval salarial încă din anunțul de angajare sau cel târziu în etapele inițiale ale recrutării. Practic, ofertele de muncă nu vor mai putea fi prezentate fără o referință clară la nivelul de remunerare, ceea ce elimină negocierile „în orb” care caracterizau până acum o mare parte a pieței muncii.

În același timp, proiectul de lege prevede interdicția pentru angajatori de a solicita candidaților informații despre istoricul salarial, o practică frecventă în prezent. Noua regulă are scopul de a preveni perpetuarea inegalităților de plată și de a muta accentul pe valoarea postului și pe criterii obiective de remunerare.

Schimbările nu se opresc la etapa de recrutare. Directiva europeană și proiectul de transpunere prevăd și drepturi extinse pentru angajați, care vor putea solicita informații despre nivelurile de salarizare pentru poziții similare în cadrul companiei, fără a fi sancționați. Totodată, angajatorii vor trebui să asigure transparență în privința criteriilor de stabilire a salariilor și să raporteze eventualele diferențe de remunerare, în special cele bazate pe gen.

Un alt element important este eliminarea caracterului obligatoriu al clauzelor de confidențialitate salarială. În viitor, salariul nu va mai fi tratat ca o informație strict secretă impusă de angajator, ci ca un element asupra căruia angajatul are drept de decizie și de comunicare, în special atunci când este vorba despre apărarea principiului egalității de remunerare.

Autoritățile și specialiștii din domeniu subliniază că aceste modificări vor avea un impact major asupra pieței muncii din România, obligând companiile să își regândească politicile salariale și modul de recrutare. Transparența devine astfel o regulă, nu o opțiune, iar diferențele nejustificate de salarii vor fi mai ușor de identificat și contestat.

Proiectul legislativ se află în prezent în faza de dezbatere publică, urmând ca după finalizarea procedurilor să fie adoptat și aplicat în conformitate cu calendarul european, care impune implementarea completă a noilor reguli până în vara anului 2026.

The post Transparența salarială impusă prin lege: noi obligații pentru angajatori în România appeared first on La Cafea.