Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social pe baza datelor Eurostat. Deși evoluția este una spectaculoasă în termeni statistici, România continuă să se afle printre statele cu cele mai mici venituri din blocul comunitar, iar nivelul de trai rămâne considerabil sub media europeană.
Datele analizate arată că venitul median real al românilor a crescut cu aproximativ 160% între 2010 și 2025, în timp ce media Uniunii Europene a avansat cu doar 22% în aceeași perioadă. Acest ritm a plasat România pe primul loc în UE în privința creșterii veniturilor populației, depășind state care au înregistrat, de asemenea, evoluții importante, precum Polonia, Lituania sau Malta.
Creșterea a fost susținută de dezvoltarea economică accelerată din ultimul deceniu, majorările repetate ale salariului minim, creșterile salariale din sectorul public și integrarea treptată a economiei românești în lanțurile europene de producție. Totodată, piața muncii a traversat o perioadă de transformare profundă, în care deficitul de forță de muncă din anumite sectoare a pus presiune pe angajatori să ofere salarii mai mari.
Conform datelor Monitorului Social, venitul median net anual din România a urcat de la 2.448 de euro în 2016 la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Chiar și în aceste condiții, nivelul veniturilor rămâne mult sub standardele europene. Dacă în urmă cu un deceniu venitul median al românilor era de 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene, în prezent diferența s-a redus, însă veniturile din România sunt în continuare de aproximativ 2,8 ori mai mici decât media UE.
Analiza evidențiază și faptul că evoluția veniturilor a fost mai rapidă decât creșterea prețurilor pe termen lung. În perioada analizată, inflația cumulată din România a fost de aproximativ 65%, mult sub ritmul de creștere al veniturilor reale. Acest lucru înseamnă că puterea de cumpărare a populației s-a îmbunătățit semnificativ față de începutul anilor 2010, chiar dacă percepția publică este adesea influențată de scumpirile accelerate din ultimii ani.
Un alt aspect remarcat de raport este reducerea graduală a inegalităților de venit. Diferența dintre veniturile mari și cele mici s-a diminuat în ultimii ani, raportul dintre pragul veniturilor ridicate și cel al veniturilor reduse coborând de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, România continuă să fie mai inegală decât media Uniunii Europene, unde raportul este de aproximativ 2,2 la 1.
Datele arată și o reducere a decalajului dintre mediul urban și cel rural. În 2025, venitul median anual în marile orașe a fost de peste 10.000 de euro, în timp ce în mediul rural s-a situat la aproximativ 6.500 de euro. Diferența rămâne importantă, însă este mai mică decât în urmă cu câțiva ani, când veniturile din orașele mari erau aproape duble față de cele din zonele rurale.
Economiștii atrag însă atenția că performanța României trebuie analizată și prin prisma punctului de plecare. Creșterile procentuale foarte mari au fost posibile deoarece veniturile populației porneau de la niveluri extrem de reduse comparativ cu cele din Europa Occidentală. Astfel, deși convergența economică este evidentă, distanța față de statele dezvoltate rămâne considerabilă.
În plus, provocările structurale persistă. Rata de ocupare a forței de muncă din România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar disparitățile regionale continuă să fie pronunțate. Bucureștiul și zona Ilfov se apropie sau chiar depășesc anumite medii europene la indicatorii economici, în timp ce multe regiuni din estul și sudul țării se confruntă în continuare cu venituri reduse și risc ridicat de sărăcie.
…
România a recuperat o parte importantă din decalajul față de restul Uniunii Europene, iar veniturile populației au avansat într-un ritm fără precedent în spațiul comunitar. Totuși, procesul de convergență este departe de a fi încheiat. Chiar dacă românii câștigă astăzi semnificativ mai bine decât acum 15 ani, nivelul mediu al veniturilor rămâne de aproape trei ori mai mic decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
