Românii au cheltuit 4,88 miliarde de euro pe călătorii și vacanțe în străinătate în primele șase luni din 2026, cu 742 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În același timp, investițiile străine directe au scăzut dramatic, iar datoria externă a României a depășit pragul de 60% din PIB, conturând o imagine mult mai îngrijorătoare decât ar sugera, luată separat, creșterea cheltuielilor pentru turism.
Privite împreună, aceste statistici indică o economie în care consumul extern rămâne puternic, în timp ce finanțarea externă și încrederea investitorilor se deteriorează, iar statul continuă să se împrumute pentru a acoperi dezechilibrele.
Cheltuielile românilor în străinătate au crescut cu 742 de milioane de euro
Conform BNR, românii au cheltuit 4,88 miliarde de euro în străinătate pentru vacanțe, transport, cazare și alte servicii turistice în perioada ianuarie–iunie 2026. În aceeași perioadă din 2025, suma a fost de aproximativ 4,14 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 742 de milioane de euro.
Această evoluție reflectă apetitul ridicat pentru călătoriile externe, susținut de creșterea veniturilor din ultimii ani, de mobilitatea mai mare a populației și de preferința tot mai accentuată pentru destinații din afara țării. Din punct de vedere macroeconomic, însă, aceste cheltuieli reprezintă ieșiri de valută din economie, deoarece banii sunt cheltuiți în alte state și contribuie la deteriorarea balanței serviciilor și a contului curent.
Deficitul de cont curent continuă să se adâncească
Datele BNR arată că deficitul de cont curent al României a ajuns la 14,2 miliarde de euro în primul semestru din 2026, față de 13,55 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 650 de milioane de euro, foarte apropiată de avansul cheltuielilor turistice externe.
Cu alte cuvinte, o parte importantă din deteriorarea contului curent este explicată chiar de faptul că românii au trimis mai mulți bani în afara țării pentru vacanțe și consum. Deficitul de cont curent măsoară diferența dintre ceea ce încasează și ceea ce plătește România în relația cu exteriorul. Când acest deficit se adâncește, economia are nevoie de finanțare externă – prin investiții străine, fonduri europene sau împrumuturi.
Investițiile străine directe s-au prăbușit la doar 669 milioane de euro
Cea mai îngrijorătoare cifră din raportul BNR este însă evoluția investițiilor străine directe (ISD). În perioada ianuarie–iunie 2026, acestea au însumat 669 milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în primul semestru din 2025.
Scăderea este de peste 80%, ceea ce înseamnă că România a atras în acest an doar aproximativ o cincime din capitalul străin atras în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile străine directe sunt considerate una dintre cele mai sănătoase surse de finanțare externă, deoarece aduc capital pe termen lung, locuri de muncă, tehnologie și capacități de producție. O reducere atât de puternică poate semnala incertitudine fiscală, prudență din partea investitorilor, costuri mai mari de finanțare sau amânarea unor proiecte importante.
Datoria externă a României a depășit 232 miliarde de euro
În paralel cu scăderea investițiilor, datoria externă totală a României a ajuns la 232 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie, în creștere cu 4,3 miliarde de euro față de începutul anului.
Datoria externă pe termen lung a urcat la 184 miliarde de euro, iar nivelul total al datoriei externe a depășit 60% din PIB, un prag considerat relevant în evaluarea sustenabilității finanțelor externe.
Practic, în condițiile în care investițiile străine au scăzut puternic, o parte mai mare din necesarul de finanțare al economiei și al statului este acoperită prin împrumuturi externe. Aceasta înseamnă costuri viitoare mai mari cu dobânzile și o vulnerabilitate mai ridicată în cazul unor șocuri externe sau al unei deteriorări a percepției investitorilor.
Ce spun împreună toate aceste date
Analizate separat, cifrele pot părea doar statistici economice. Împreună, ele conturează însă un mesaj clar: România consumă mai mult în exterior decât reușește să atragă prin investiții, iar diferența este acoperită tot mai mult prin datorie.
Creșterea cheltuielilor pentru vacanțe în străinătate nu este, în sine, un fenomen negativ. Problema apare atunci când această ieșire de valută coincide cu prăbușirea investițiilor străine directe și cu majorarea datoriei externe, deoarece economia pierde una dintre principalele surse de finanțare pe termen lung și devine mai dependentă de împrumuturi.
Pentru perioada următoare, perspectiva depinde în mare măsură de capacitatea Guvernului de a stabiliza deficitul bugetar, de a menține accesul la fondurile europene și de a restabili încrederea investitorilor. Dacă investițiile străine nu își revin, iar deficitul de cont curent rămâne ridicat, presiunea asupra finanțării externe, asupra costurilor de împrumut și, indirect, asupra cursului de schimb poate continua.
Datele analizate provin din Raportul privind balanța de plăți și poziția investițională internațională al Băncii Naționale a României, publicat în august 2026, precum și din statisticile oficiale privind datoria externă și investițiile străine directe ale BNR.
