Finlanda își păstrează poziția de lider în clasamentul mondial al fericirii, în timp ce Israelul ocupă un loc surprinzător în Top 10, în ciuda războiului din regiune. România se află pe poziția 34, potrivit World Happiness Report 2026.
Finlanda rămâne pe primul loc
Finlanda este din nou țara cu cel mai ridicat nivel de satisfacție privind propria viață, potrivit ediției 2026 a World Happiness Report. Țara nordică a obținut un scor de 7,764 din 10, menținându-se pe primul loc pentru al nouălea an consecutiv.
Pe locul al doilea se află Islanda, cu 7,540 puncte, urmată foarte aproape de Danemarca, cu 7,539. Costa Rica ocupă poziția a patra, cu 7,439, aceasta fiind cea mai bună clasare din istoria țării și, totodată, cea mai ridicată poziție atinsă vreodată de un stat latino-american în acest clasament.
Topul primelor zece țări este completat de Suedia, Norvegia, Țările de Jos, Israel, Luxemburg și Elveția.
Top 10 cele mai fericite țări în 2026
- Finlanda – 7,764
- Islanda – 7,540
- Danemarca – 7,539
- Costa Rica – 7,439
- Suedia – 7,255
- Norvegia – 7,242
- Țările de Jos – 7,223
- Israel – 7,187
- Luxemburg – 7,063
- Elveția – 7,018
Noua Zeelandă se află imediat în afara Top 10, pe locul 11, cu un scor de 6,995.
Israelul, în Top 10 în timpul războiului
Una dintre cele mai neobișnuite poziții ale clasamentului este cea ocupată de Israel. Țara se află pe locul opt, cu un scor de 7,187, înaintea Luxemburgului și Elveției. Este, de asemenea, singurul stat din Orientul Mijlociu prezent în primele 20 de poziții.
Poziția trebuie însă interpretată în contextul metodologiei raportului. World Happiness Report nu măsoară starea de spirit a populației într-un anumit moment. Clasamentul folosește evaluările propriei vieți făcute de oameni, calculate ca medie pe trei ani. Pentru ediția din 2026 sunt utilizate răspunsuri colectate în perioada 2023–2025. Prin urmare, evenimentele foarte recente nu se reflectă integral în scorul unei țări.
Cum este calculată „fericirea” unei țări
Clasamentul nu reprezintă o simplă măsurătoare a emoțiilor pozitive. Indicatorul central este evaluarea de către oameni a propriei vieți pe o scară de la 0 la 10, cunoscută drept Cantril Ladder.
Cercetătorii folosesc apoi mai mulți factori pentru a explica diferențele dintre țări. Printre aceștia se numără PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea de a lua decizii privind propria viață, generozitatea și percepția asupra corupției.
Raportul 2026 atrage, de asemenea, atenția asupra relației dintre rețelele sociale și bunăstare, în special în rândul tinerilor. Cercetătorii subliniază că utilizarea intensă a platformelor sociale este asociată în anumite contexte cu niveluri mai reduse de bunăstare, însă relația este complexă și diferă în funcție de vârstă, gen, platformă și modul de utilizare.
România urcă pe locul 34
România ocupă locul 34 în lume, cu un scor de 6,629, potrivit datelor oficiale din raport.
Țara noastră se află astfel înaintea Franței, Singapore, Italiei și Spaniei, dar după Serbia, Polonia, Lituania, Cehia și Slovenia. Raportul arată și un fenomen mai larg: mai multe state din Europa Centrală și de Est au înregistrat creșteri importante ale evaluărilor privind calitatea vieții în ultimele decenii.
Un alt element relevant este poziția tinerilor români. În datele prezentate în anexa statistică a raportului, România apare pe locul 7 în clasamentul evaluării vieții în rândul tinerilor, în timp ce pentru populația mai în vârstă poziția este 37. Diferența arată de ce media națională trebuie interpretată cu atenție și de ce experiența fericirii diferă considerabil între generații.
Clasamentul din 2026 confirmă astfel dominația statelor nordice, dar și apariția unor schimbări importante în ierarhia globală. Finlanda își păstrează poziția de lider, Costa Rica urcă pe un loc istoric, Israel rămâne în Top 10, iar România se situează pe locul 34 într-o listă care analizează satisfacția față de viață în 147 de țări.
