Turismul românesc traversează o perioadă plină de provocări economice, marcată de scăderi vizibile ale numărului de vizitatori și de presiuni financiare uriașe asupra operatorilor din domeniu. Cu toate acestea, un segment specific își menține dinamismul și continuă să atragă audiențe record: evenimentele culturale, festivalurile majore și experiențele inedite. Aceasta este principala concluzie a celei mai recente ediții a studiului „Carta Albă a Turismului din România”, lansat de organizația IMM România.
Conform datelor centralizate în raport, sectorul turistic se confruntă cu un recul considerabil în prima jumătate a anului, dar găsește o ancoră de salvare în turismul de eveniment — o resursă strategică ce necesită susținere și politici publice coerente.
Bilantul primelor 6 luni: peste 230.000 de turiști pierduți
Primele șase luni ale anului au adus o contracție neașteptată pentru turismul autohton. Cifrele oficiale prezentate în studiul „Carta Albă a Turismului din România” indică o pierdere de peste 230.000 de turiști comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând o scădere de aproximativ 4%.
Această diminuare anulează practic avansul și creșterile treptate înregistrate de industrie în ultimii doi ani (2024 și 2025). Turiștii – atât români, cât și străini – au devenit mai prudenți în cheltuieli sau au orientat o parte din bugetele de vacanță către destinații externe, punând o presiune accentuată pe unitățile de cazare și serviciile locale.
Venituri în scădere și costuri în creștere pentru antreprenori
Efectele scăderii numărului de vizitatori sunt resimțite direct în bilanțurile financiare ale agenților economici. Potrivit datelor colectate de IMM România:
- 8 din 10 antreprenori (aprox. 80%) din domeniul turismului raportează venituri mai mici în acest an.
- Aproape jumătate dintre operatori înregistrează scăderi drastice ale încasărilor, de peste 20%.
Această diminuare a veniturilor vine la pachet cu o creștere accentuată a costurilor de funcționare (utilități, alimente, servicii, salarii) și cu o rată ridicată a inflației, restrângând semnificativ marjele de profit ale afacerilor din industrie.
Instabilitatea fiscală și lipsa sprijinului din partea statului
Pe lângă contextul macroeconomic dificil, mediul de afaceri din turism reclamă lipsa de predictibilitate și sprijinul insuficient din partea autorităților.
- Instabilitatea legislative și fiscală: Peste 90% dintre operatorii chestionați au declarat că modificările frecvente de taxe, impozite și reglementări constituie principala piedică în planificarea pe termen mediu și lung.
- Lipsa sprijinului direct: O treime dintre antreprenori susțin că nu au beneficiat de niciun sprijin concret sau facil din partea statului pentru depășirea perioadelor critice.
Reprezentanții Guvernului recunosc aceste vulnerabilități. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a subliniat importanța de a porni de la date concrete în elaborarea politicilor publice: „Vedem scăderile numărului de turiști, presiunea foarte mare pe costuri și pe venituri și o problemă reală de predictibilitate. Peste 90% dintre operatorii chestionați spun că instabilitatea fiscală și legislativă este o problemă. Nu cred că trebuie să ne ferim de aceste lucruri, ci dimpotrivă: dacă vrem politici publice bune, trebuie să pornim de la realitate.”
Festivalurile și evenimentele – principalul motor de creștere
În ciuda tabloului general complicat, studiul evidențiază un punct luminos cu un potențial de dezvoltare remarcabil: turismul de eveniment. Marii organizatori de festivaluri, concertele, expozițiile și competițiile sportive reușesc să mobilizeze fluxuri importante de călători și să genereze venituri conexe semnificative pentru restaurante, hoteluri și transportatori.
Florin Jianu, președintele IMM România, atrage atenția că festivalurile au depășit statutul de simple divertismente, devenind veritabile mărci de țară: „Ce a influențat pozitiv turismul din România în acest an sunt evenimentele și festivalurile. Acest lucru ar trebui să consolideze abordările privind politicile publice, pentru că aceste festivaluri reprezintă deja un brand consolidat pentru România.”
Transformarea marilor festivaluri (precum Untold, Electric Castle, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu sau Saga) în poli de atracție internaționali demonstrează că turismul experiențial este principala nișă capabilă să plaseze România pe harta călătorilor globali.
Perspective pentru 2027: recuperare treptată, fără miracole
Deși provocările pe scurt termen rămân severe, studiul „Carta Albă a Turismului din România” anticipează o perspectivă moderat-optimistă pe termen mediu. Operatorii din sector mizează pe o recuperare treptată a pierderilor până în anul 2027, fără a anticipa însă o explozie spectaculoasă a cifrelor de afaceri.
Pentru ca această redresare să devină realitate, liderii din industrie și experții economici recomandă trei direcții prioritare de acțiune:
- Stabilitate și predictibilitate fiscală – menținerea unui cadru legislativ clar, care să permită investiții pe termen lung.
- Coordonare public-privat în promovare – valorificarea festivalurilor și a destinațiilor spectaculoase prin campanii internaționale unificate de promovare sub brandul de țară.
- Diversificarea ofertei turistice – dezvoltarea turismului cultural, de aventură și gastronomic pentru a extinde perioada de sejur a vizitatorilor pe parcursul întregului an, nu doar în sezonul de vârf.
