România primește un nou semnal de alarmă privind performanța sistemului de educație. Rezultatele PISA 2025, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe 8 septembrie 2026, arată că elevii români de 15 ani au obținut rezultate sub media OCDE la matematică, citire și științe. Mai mult, față de evaluarea din 2015, proporția elevilor cu rezultate sub nivelul minim de competență a crescut în toate cele trei domenii.
Testarea PISA evaluează nu doar acumularea de informații, ci capacitatea elevilor de a folosi cunoștințele în situații reale, de a rezolva probleme, de a gândi critic și de a interpreta informații. În România, evaluarea din 2025 a fost realizată pe un eșantion de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani. La nivel internațional, PISA 2025 a inclus 91 de țări și economii, cu peste 760.000 de elevi testați.
România, sub media OCDE la toate cele trei discipline
Rezultatele sunt slabe în toate domeniile analizate. România a obținut aproximativ 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică și 413 puncte la citire. În comparație cu PISA 2022, rezultatul la științe a rămas practic stabil, în timp ce matematica și, mai ales, citirea au înregistrat scăderi.
OCDE arată că rezultatele din 2025 sunt aproximativ la același nivel cu cele din 2022 la matematică și științe, dar mai slabe la citire. Privită pe o perioadă mai lungă, situația este mai îngrijorătoare: performanța României în matematică și citire este mai scăzută decât în urmă cu un deceniu, în timp ce la științe tendința este mai degrabă stagnantă.
Diferența față de media OCDE este vizibilă și atunci când sunt analizate nivelurile de competență. Doar 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 la matematică, față de 65% în medie în țările OCDE. La citire, proporția este de 52%, comparativ cu 69% în OCDE, iar la științe ajunge la 54%, față de 74% la nivelul organizației.
Peste jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază la matematică
Matematica rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului educațional românesc. Nivelul 2 este considerat un prag de bază, de la care elevul poate interpreta situații simple și poate aplica raționamente matematice în contexte cotidiene.
În România, doar 48% dintre elevii testați au ajuns cel puțin la acest nivel. În același timp, numai 4% au fost considerați performeri de top, atingând nivelurile 5 sau 6, față de 8% media OCDE. Datele arată astfel nu doar o problemă a elevilor aflați în partea de jos a distribuției, ci și o proporție redusă a celor care ating niveluri avansate de performanță.
Citirea, una dintre cele mai mari probleme
La citire, situația este și mai dificilă. Aproape jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență. Doar 52% ajung la nivelul 2 sau peste, comparativ cu 69% în țările OCDE.
Concret, elevii care ating acest prag pot identifica ideea principală a unui text de lungime moderată, pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și pot reflecta asupra scopului și formei textului atunci când sunt ghidați. La nivelurile superioare, însă, capacitatea de a înțelege texte lungi și concepte abstracte sau de a distinge între fapt și opinie este mult mai rar întâlnită. Doar 1% dintre elevii români au atins nivelul 5 sau mai sus la citire, față de 6% media OCDE.
Științele: stagnare, dar cu un deficit major de competențe
Științele au reprezentat domeniul principal al PISA 2025. Rezultatul României, de aproximativ 425 de puncte, este cu mult sub media internațională. Doar 54% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2, față de 74% în OCDE.
În schimb, numai 2% dintre elevii români au fost performeri de top la științe, comparativ cu 7% în media OCDE. OCDE observă că rezultatele României la științe au rămas relativ plate de-a lungul mai multor ediții PISA, ceea ce sugerează o problemă structurală, nu doar efectul unui singur ciclu de testare.
Diferențele dintre elevi se adâncesc în funcție de situația familiei
Una dintre cele mai importante concluzii ale PISA 2025 privește legătura dintre rezultatele școlare și statutul socio-economic. În România, elevii din primele 25% ca statut socio-economic i-au depășit pe cei din ultimele 25% cu 122 de puncte la științe. Diferența medie în țările OCDE este de 85 de puncte.
Mai mult, statutul socio-economic explică 22% din variația rezultatelor la științe în România, față de 12% în medie în OCDE. Între 2015 și 2025, decalajul dintre elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit, în principal deoarece performanța elevilor dezavantajați a scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas relativ stabile.
România înregistrează cea mai mare rată de abandon școlar din Uniunea Europeană (raport Eurostat)
Digitalizarea și inteligența artificială schimbă școala
PISA 2025 oferă și o perspectivă asupra modului în care elevii folosesc tehnologia. În România, elevii au raportat în medie 1,6 ore pe zi de utilizare a dispozitivelor digitale pentru activități de învățare la școală, dar și 1,7 ore pentru activități de divertisment.
Un element nou este utilizarea inteligenței artificiale. Aproximativ 40% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe. Totodată, 33% folosesc astfel de instrumente pentru cercetarea preliminară a unui subiect, 31% pentru rezumarea textelor și 33% pentru redactarea unor teme. OCDE avertizează însă indirect asupra unei probleme importante: utilizarea tehnologiei nu garantează automat o învățare mai bună. În România, elevii care au raportat distragerea frecventă a colegilor de către dispozitive digitale la orele de științe au obținut, în medie, rezultate cu 18 puncte mai mici.
Ce arată, de fapt, rezultatele PISA 2025
Datele nu indică pur și simplu faptul că „elevii români sunt mai slabi”. O astfel de interpretare ar fi prea simplă. Rezultatele indică probleme structurale: o proporție ridicată de elevi care nu ating competențele de bază, o pondere redusă a performanțelor de top și diferențe socio-economice mai mari decât media OCDE.
Există și elemente pozitive. 77% dintre elevii români spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, iar 63% afirmă că depun efort suplimentar atunci când munca devine dificilă. În plus, lipsurile de personal didactic și materiale raportate de școli s-au redus față de 2022 în anumite categorii.
Problema fundamentală rămâne însă aceeași: România trebuie să transforme aceste atitudini și resurse în competențe măsurabile. Rezultatele PISA 2025 arată că reforma educației nu poate fi evaluată doar prin infrastructură, digitalizare sau schimbări curriculare, ci prin ceea ce elevii sunt efectiv capabili să facă la vârsta de 15 ani.
Pentru România, acesta este probabil cel mai important mesaj al noii evaluări OCDE: sistemul educațional nu are doar nevoie de mai multe resurse, ci de politici care să reducă decalajele dintre elevi și să îmbunătățească în mod concret competențele fundamentale de citire, matematică și științe.
