România a făcut un pas important în reducerea deficitului bugetar în primele șapte luni din 2026, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, reducerea este de 37%, iar ca pondere în PIB deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%.
Rezultatul reprezintă una dintre cele mai clare îmbunătățiri ale execuției bugetare din ultimii ani, însă cifrele nu înseamnă că problema deficitului României a fost rezolvată. Dimpotrivă, diferența dintre deficitul înregistrat până în iulie și ținta stabilită pentru întregul an arată că presiunea asupra bugetului va rămâne ridicată în lunile următoare.
Veniturile au crescut, în timp ce cheltuielile au fost ținute sub control
Principalul element care explică reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor. În primele șapte luni, veniturile totale ale bugetului au ajuns la 412,31 miliarde de lei, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2025. În schimb, cheltuielile au crescut cu numai 2,9%, până la aproximativ 460,39 miliarde de lei.
O contribuție importantă a venit din taxarea consumului. Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din anul anterior. Creșterea reflectă inclusiv modificările cotelor de TVA introduse prin măsurile fiscale adoptate în 2025.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în timp ce încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat la 38,34 miliarde de lei. Fondurile europene au avut, la rândul lor, un rol important, rambursările ajungând la 37,28 miliarde de lei.
Economistul Adrian Negrescu a atras însă atenția că majorarea veniturilor trebuie privită și prin prisma inflației, care contribuie la creșterea nominală a încasărilor statului. În același timp, el consideră favorabil faptul că ritmul de creștere a cheltuielilor a fost mult mai redus.
Cheltuielile de personal au scăzut, dar dobânzile au devenit o problemă tot mai mare
Una dintre ajustările importante s-a produs la cheltuielile de personal. Acestea au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în primele șapte luni din 2025.
Cheltuielile pentru asistență socială, cea mai mare categorie din buget, au scăzut ușor, cu 0,6%, până la 146,59 miliarde de lei. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluție influențată în special de sectorul sanitar.
Cea mai importantă vulnerabilitate rămâne însă costul datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Practic, o parte importantă din economiile realizate prin controlul altor categorii de cheltuieli este absorbită de costurile de finanțare ale datoriei acumulate în anii anteriori.
Acest aspect este esențial pentru înțelegerea situației fiscale: reducerea deficitului curent nu înseamnă automat că România a scăpat de presiunea datoriei publice.
Investițiile au crescut, în ciuda consolidării fiscale
Un element pozitiv al execuției bugetare este faptul că ajustarea nu a fost obținută prin reducerea investițiilor publice. Cheltuielile de investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 24% mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut.
Aproximativ 71% din volumul investițiilor a fost susținut prin fonduri europene și PNRR. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu peste 60%, ajungând la 20,4 miliarde de lei.
Această evoluție este importantă deoarece o consolidare fiscală bazată exclusiv pe tăierea investițiilor ar putea reduce temporar deficitul, dar ar afecta capacitatea economiei de a crește pe termen lung. În cazul României, datele din primele șapte luni indică, cel puțin deocamdată, o combinație între controlul cheltuielilor curente și utilizarea mai intensă a fondurilor europene.
2,34% din PIB la șapte luni, dar ținta anuală este 6,2%
Deși cifra de 2,34% din PIB poate părea redusă în comparație cu anii anteriori, comparația trebuie făcută cu ținta pentru întregul an. Bugetul României pentru 2026 prevede un deficit cash de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde de lei. Pentru 2027, obiectivul este o reducere spre aproximativ 5% din PIB.
Prin urmare, rezultatul de la șapte luni nu trebuie interpretat ca o apropiere de un buget echilibrat. Execuția bugetară este influențată de sezonalitatea veniturilor și cheltuielilor, iar ultimele luni ale anului pot aduce modificări semnificative ale deficitului.
Mai mult, Ministerul Finanțelor avertizează că începând din august baza de comparație cu 2025 se schimbă, deoarece se anualizează efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie anul trecut. Din acest motiv, diferențele favorabile față de 2025 sunt de așteptat să se reducă.
România intră într-o nouă etapă a consolidării fiscale
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că următorul obiectiv trebuie să fie transformarea stabilizării într-o corecție structurală și durabilă. Printre priorități se află menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și continuarea investițiilor.
Presiunea vine și din partea piețelor financiare și a agențiilor de rating. România se află încă într-o poziție vulnerabilă din cauza deficitului ridicat acumulat în anii anteriori, iar rezultatele execuției bugetare reprezintă un argument important în evaluarea credibilității fiscale.
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că reducerea deficitului este un semnal pozitiv, dar avertizează că ajustarea trebuie continuată și în 2027. Potrivit acestuia, România va avea de gestionat anul viitor datorii de peste 20 de miliarde de euro, iar numai dobânzile ar urma să depășească 10 miliarde de euro.
Un rezultat bun, dar nu încă o victorie fiscală
Datele de la șapte luni arată fără îndoială o schimbare favorabilă a dinamicii deficitului bugetar. Veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile cu numai 2,9%, investițiile au avansat, iar deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei față de 2025.
Totuși, adevăratul test va fi reprezentat de lunile următoare. România trebuie să mențină această traiectorie până la sfârșitul anului și, mai ales, să transforme reducerea temporară a deficitului într-o ajustare structurală. Costurile ridicate ale datoriei, presiunea asupra cheltuielilor publice, necesitatea finanțării investițiilor și obiectivul de reducere a deficitului la 5% din PIB în 2027 lasă puțin spațiu pentru relaxare fiscală.
Cu alte cuvinte, cifrele din primele șapte luni oferă un motiv de optimism, dar nu justifică declararea victoriei. România a redus ritmul dezechilibrului bugetar; următoarea provocare este să demonstreze că poate menține această direcție fără să sacrifice investițiile și fără să transfere costurile ajustării către anii următori.
