Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 6,1%, de la 5,5% cât estima în raportul anterior. În cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a transmis mesaje clare privind evoluția prețurilor, perspectiva dobânzilor, ritmul lent de creștere economică și rolul vital pe care îl joacă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în menținerea stabilității financiare a țării.
Seceta, canicula și energia împing prețurile în sus
Decizia Băncii Centrale de a majora prognoza de inflație cu 0,6 puncte procentuale pentru sfârșitul acestui an este explicată prin suprapunerea mai multor șocuri de ofertă neprevăzute. Potrivit guvernatorului, BNR include în scenariul de bază doar evoluțiile certe din economie, în timp ce elementele cu incertitudine ridicată sunt încadrate la categoria riscurilor.
Canicula prelungită și seceta severă din ultimele luni au afectat masiv producția agricolă și au creat probleme majore în sectorul de generare a energiei electrice. În plus, fluctuațiile cotațiilor internaționale la petrol și gaze naturale au exercitat o presiune suplimentară pe prețurile de consum.
Conform datelor prezentate în raport, scumpirea combustibililor și presiunile din sectorul energetic adaugă aproximativ 1,1 – 1,2 puncte procentuale la rata anuală a inflației estimată pentru finalul anului.
Din cauza acestor factori, reintrarea inflației în intervalul țintă al BNR (1,5% – 3,5%) a fost amânată până în trimestrul IV din 2027, când inflația este estimată să ajungă la 3,4% (față de 2,9% în prognoza anterioară).
O corecție amplă spre finalul anului, dar cu fluctuații
Mugur Isărescu a subliniat că, în ciuda ajustării în sus a cifrei finale, traiectoria generală rămâne una de scădere vizibilă pe parcursul celei de-a doua jumătăți a anului. Se anticipează o corecție descendentă substanțială pe măsură ce efectele statistice directe ale majorărilor de TVA, accize și tarife la energie din anul precedent se disipează.
„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni. Colegii au introdus o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra energiei. Dar, chiar și așa, tendința este de scădere în continuare”, a declarat guvernatorul BNR.
În privința deciziilor de politică monetară, Isărescu a clarificat că o reducere a dobânzii-cheie va fi luată în considerare pe măsură ce inflația scade, însă nu imediat: „Nu putem să discutăm despre scăderea dobânzilor acum, când inflația este încă sensibil peste rata de politică monetară”.
Avertisment dur privind economia: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă”
Un alt punct central al analizei BNR vizează dinamica Produsului Intern Brut. Economia românească funcționează sub potențialul său structural, iar perspectivele pe termen scurt rămân modeste.
Consumul privat — tradiționalul motor al economiei — și-a accentuat încetinirea pe fondul erodării puterii de cumpărare, al stagnării creditului de consum și al unui nivel scăzut de încredere în rândul populației.
În acest context, Mugur Isărescu a lansat un avertisment ferm: România nu își poate permite sub nicio formă să piardă banii alocați prin PNRR și fondurile de coeziune.
Absorbția acestor resurse financiare europene reprezintă singura ancoră reală pentru stimularea potențialului productiv și pentru compensarea efectelor contractive generate de consolidarea fiscală necesară.
Referitor la măsurile bugetare, guvernatorul a afirmat că procesul de ajustare a deficitului trebuie continuat, dar consideră că nu sunt necesare noi majorări de taxe, fiind prioritară eficientizarea cheltuielilor și o mai bună colectare a veniturilor existente.
Comportament diferențiat în piața creditului
Raportul BNR evidențiază un decalaj clar între comportamentul populației și cel al companiilor în ceea ce privește împrumuturile bancare:
-
Persoanele fizice: Creditarea pentru consum și noile credite ipotecare stagnează în ritm anual, pe fondul incertitudinilor financiare și al costurilor de împrumut.
-
Mediul corporate: Se înregistrează o creștere susținută, de aproximativ 20% an la an la creditele în lei acordate companiilor.
Guvernatorul a explicat că mediul de afaceri a înțeles că, deși dobânzile nominale pare ridicate, la nivel real (ajustate cu rata inflației) acestea rămân real-negative sau foarte reduse, ceea ce încurajează companiile să continue investițiile.
Incertitudini geopolitice și riscuri externe
Evaluarea rămâne strâns legată și de evoluția contextului internațional. Tensiunile din Orientul Mijlociu, riscurile de pe rutele comerciale majore (cum ar fi Strâmtoarea Ormuz) și volatilitatea cotațiilor materiilor prime pot genera noi unde de șoc asupra inflației globale și regionale.
…
Mesajul transmis de BNR este unul de precauție realistă. Deși inflația își va continua parcursul de scădere spre finalul anului, obstacolele climatice și energetice au încetinit ritmul dezinflației. În acest peisaj macroeconomic complicat, disciplina fiscală, stabilitatea politică și, mai ales, accelerarea absorbției banilor din PNRR devin condiții obligatorii pentru ca România să evite o perioadă prelungită de stagnare economică.
