Deficitul bugetar al României a coborât la 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, cu aproape 27 de miliarde de lei sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată o reducere semnificativă a deficitului ca pondere în PIB, de la 4,51% în primele opt luni din 2025 la 2,89% în 2026. Evoluția vine pe fondul creșterii veniturilor statului într-un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor, însă presiunea dobânzilor și necesitatea continuării consolidării fiscale rămân importante.
Deficitul s-a redus cu 26,94 miliarde de lei
Execuția bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie-august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, față de 86,36 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Diferența este de 26,94 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere nominală de aproximativ 31%.
În același timp, deficitul raportat la PIB a coborât cu 1,62 puncte procentuale, de la 4,51% la 2,89%. Datele confirmă astfel continuarea tendinței de ajustare fiscal-bugetară observată în prima parte a anului.
La șapte luni, deficitul era de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, față de 3,99% în perioada similară din 2025. Ministerul Finanțelor arăta atunci că veniturile avansaseră cu 11,2%, în timp ce cheltuielile crescuseră cu numai 2,9%.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Unul dintre principalele elemente care au contribuit la reducerea deficitului este dinamica veniturilor bugetare. În primele opt luni din 2026, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 468,10 miliarde de lei, în creștere cu 11,4% față de aceeași perioadă din 2025.
Veniturile fiscale au urcat cu 14,3%, până la 242,69 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile totale au însumat 527,53 miliarde de lei, în creștere nominală cu 4,2%.
Raportate la PIB, cheltuielile au coborât de la 26,4% în primele opt luni din 2025 la 25,7% în aceeași perioadă din 2026. Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, cu aproximativ 4,26 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut.
Evoluția reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate în perioada anterioară, inclusiv restrângerea anumitor cheltuieli și modificările fiscale care au influențat încasările bugetare.
Investițiile au crescut, în timp ce deficitul s-a redus
Un element important al execuției bugetare este faptul că reducerea deficitului nu a fost însoțită de o diminuare a investițiilor publice.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 97,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu 25,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este susținută în special de proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR.
La nivelul primelor șapte luni, Ministerul Finanțelor raportase investiții de 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Aproximativ 71% din volumul investițiilor era reprezentat de proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR.
Această evoluție este relevantă deoarece ajustarea deficitului s-a produs concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.
Dobânzile rămân o presiune majoră asupra bugetului
În pofida reducerii deficitului, costurile de finanțare ale statului continuă să reprezinte una dintre principalele probleme ale bugetului.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă din 2025. Suma reprezintă aproximativ 2% din PIB.
Prin urmare, scăderea deficitului curent nu înseamnă dispariția presiunilor asupra finanțelor publice. O parte importantă din resursele bugetare continuă să fie direcționată către plata dobânzilor aferente datoriei publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea menținerii unei abordări prudente și a continuării controlului asupra cheltuielilor. Mesajul vine într-un moment în care execuția bugetară arată o îmbunătățire clară față de anul trecut, dar ajustarea fiscală trebuie continuată și în lunile următoare.
România trebuie să continue consolidarea fiscală
Datele pentru primele opt luni trebuie interpretate și în contextul angajamentelor europene ale României. Consiliul UE a recomandat României să respecte în 2026 o rată maximă de creștere a cheltuielilor nete de 2,6%, în cadrul traiectoriei stabilite pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv.
Comisia Europeană estima în primăvara acestui an că deficitul public al României, calculat potrivit metodologiei europene, ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025. Prin urmare, nivelul de 2,89% raportat de Ministerul Finanțelor după primele opt luni reprezintă execuția bugetului general consolidat la acel moment și nu trebuie confundat cu deficitul anual calculat conform metodologiei ESA.
Această diferență este esențială pentru interpretarea cifrelor. Un deficit de 2,89% după opt luni nu înseamnă că România a coborât deja sub pragul european de 3% pentru întregul an.
Următoarele luni vor fi decisive
Rezultatele din primele opt luni arată o îmbunătățire substanțială a execuției bugetare față de 2025: deficitul nominal este mai mic cu 26,94 miliarde de lei, veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile au continuat să avanseze.
În același timp, costurile cu dobânzile, nivelul încă ridicat al deficitului public anual și obligațiile asumate față de instituțiile europene arată că procesul de consolidare fiscală nu este încheiat.
Pentru România, provocarea următoarelor luni va fi menținerea controlului asupra cheltuielilor și continuarea creșterii veniturilor, fără comprimarea investițiilor care pot susține economia. Evoluția execuției bugetare până la finalul anului va oferi o imagine mai clară asupra ritmului real al ajustării fiscale și asupra capacității statului de a respecta traiectoria convenită la nivel european.
