Românii au devenit mai prudenți cu banii în primele luni ale anului 2026, iar cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică schimbări importante în modul în care gospodăriile își folosesc veniturile. Față de trimestrul al patrulea din 2025, cheltuielile totale medii ale unei gospodării au scăzut cu 346 de lei, în timp ce taxele, impozitele și contribuțiile au ajuns să reprezinte o parte mai mare din bugetul familiei.
Datele pentru primul trimestru din 2026 arată și o diferență semnificativă între populația urbană și cea rurală. În timp ce veniturile unei gospodării de la oraș au continuat să crească, în mediul rural veniturile au scăzut, iar reducerea cheltuielilor a fost mult mai pronunțată.
Venituri medii de 9.444 de lei pe gospodărie
În trimestrul I din 2026, veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 9.444 de lei pe lună, echivalentul a 3.908 lei pentru fiecare persoană. Comparativ cu trimestrul precedent, veniturile au scăzut cu 0,9% la nivel de gospodărie, însă au crescut cu 2% raportat la o persoană.
Față de primul trimestru din 2025, veniturile au crescut nominal cu 3,2% pe gospodărie și cu 6,1% pe persoană. Aceste cifre trebuie însă privite împreună cu evoluția prețurilor, deoarece o creștere nominală a veniturilor nu înseamnă automat și o creștere similară a puterii de cumpărare.
Salariile brute și celelalte drepturi salariale au reprezentat principala sursă de venit, cu 6.682 de lei lunar pentru o gospodărie, adică 70,8% din veniturile totale. Prestațiile sociale au contribuit cu aproape 2.000 de lei pe gospodărie, respectiv 21,2% din veniturile totale.
Cheltuielile au coborât față de finalul lui 2025
În primul trimestru din 2026, cheltuielile totale medii ale populației au fost de 8.015 lei pe gospodărie, respectiv 3.316 lei pe persoană. Suma reprezintă 84,9% din veniturile totale.
Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2025, cheltuielile unei gospodării au scăzut cu 346 de lei. În schimb, raportat la primul trimestru al anului trecut, ele sunt cu 4,5% mai mari, ceea ce arată că ajustarea consumului este una recentă și se produce pe fondul unor prețuri și costuri mai ridicate.
Cea mai mare parte a banilor destinați consumului a mers către alimente și băuturi nealcoolice. Acestea au costat, în medie, 1.456 de lei pe gospodărie și au reprezentat 31,4% din cheltuielile de consum.
O altă categorie care apasă tot mai puternic asupra bugetelor este locuința. Cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili au ajuns la 943 de lei lunar, reprezentând 20,3% din cheltuielile totale de consum. Ponderea acestei categorii a crescut cu 3,4 puncte procentuale față de trimestrul precedent.
Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele șapte luni din 2026
Taxele și contribuțiile au ajuns la 37,1% din cheltuieli
Una dintre cele mai importante modificări evidențiate de datele INS este creșterea ponderii banilor transferați către administrația publică și sistemele de asigurări sociale.
În primul trimestru din 2026, gospodăriile au plătit, în medie, 2.972 de lei lunar sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor și taxelor. Aceste plăți au reprezentat 37,1% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, față de 33,6% în trimestrul al patrulea din 2025.
O parte din această evoluție este legată și de calendarul plăților fiscale. În primul trimestru sunt achitate în mod tradițional unele dintre taxele locale, inclusiv cele pentru locuințe, terenuri și autovehicule. Prin urmare, comparația dintre trimestre trebuie interpretată și ținând cont de sezonalitatea acestor plăți.
În același timp, datele indică o reducere a unor categorii de consum discreționar. Îmbrăcămintea și încălțămintea au reprezentat 311 lei pe gospodărie, iar transportul 312 lei. Pentru educație s-au alocat doar 23 de lei lunar pe gospodărie, cea mai mică valoare dintre principalele categorii de consum analizate de INS.
Diferența dintre oraș și sat se adâncește
Datele INS evidențiază o diferență importantă între gospodăriile urbane și cele rurale.
În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 10.496 de lei pe gospodărie, în timp ce în mediul rural acesta a fost de aproximativ 1,3 ori mai mic. La nivel individual, diferența este și mai clară: venitul mediu pe persoană din mediul urban a ajuns la 4.676 de lei.
Intre trimestrul IV 2025 și trimestrul I 2026, veniturile unei persoane dintr-o gospodărie urbană au crescut cu aproximativ 178 de lei, în timp ce în mediul rural veniturile au scăzut cu aproximativ 32 de lei.
Și la capitolul cheltuieli diferența este considerabilă. O gospodărie urbană a cheltuit în medie 8.839 de lei lunar, iar una rurală a avut cheltuieli mai mici. Pe persoană, diferența dintre cele două medii ajunge la aproximativ 1,5 ori.
Bugetele familiale intră într-o perioadă de ajustare
Imaginea oferită de statistica oficială este, astfel, mai nuanțată decât simpla concluzie că românii „cheltuiesc mai puțin”. În termeni nominali, cheltuielile sunt mai mari decât în urmă cu un an, însă față de finalul lui 2025 gospodăriile au redus sumele alocate.
În același timp, taxele și costurile locuirii ocupă o parte tot mai importantă din buget, ceea ce lasă mai puține resurse pentru alte categorii de consum. Situația este mai pronunțată în mediul rural, unde veniturile au evoluat mai slab decât în orașe.
Datele pentru primul trimestru din 2026 sugerează, prin urmare, o schimbare a comportamentului financiar al gospodăriilor: în condițiile unor costuri ridicate și ale unei presiuni fiscale mai mari, o parte dintre români își ajustează consumul și devin mai atenți la cheltuielile care nu sunt esențiale.
