România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială de către companii, potrivit datelor Eurostat pentru 2025. Doar 5,2% dintre întreprinderile românești cu cel puțin 10 angajați au declarat că utilizează astfel de tehnologii, față de o medie europeană de aproximativ 20%. Totuși, un studiu publicat în România pe 29 octombrie 2026 arată că inteligența artificială a pătruns deja în activitatea multor firme, chiar dacă este folosită adesea ocazional și nu este integrată în procesele de lucru.
România, mult în urma mediei europene
Datele publicate de Eurostat în decembrie 2025 arată că adoptarea inteligenței artificiale în mediul de afaceri european a accelerat. În 2025, 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii AI, comparativ cu 13,5% în 2024 și 8,1% în 2023.
România se afla la capătul clasamentului european, cu o rată de utilizare de 5,2%. Polonia, cu 8,4%, și Bulgaria, cu aproximativ 8,5%, se situau de asemenea printre statele cu cele mai scăzute niveluri de adoptare.
La polul opus se aflau Danemarca, unde 42% dintre companii utilizau inteligența artificială, Finlanda, cu 37,8%, și Suedia, cu 35%.
Diferența este semnificativă: ponderea companiilor care folosesc AI în România reprezintă aproximativ un sfert din media Uniunii Europene. Acest decalaj ridică întrebări despre ritmul digitalizării economiei românești și despre capacitatea firmelor de a valorifica noile tehnologii pentru a-și îmbunătăți productivitatea.
Un studiu nou arată că situația este mai nuanțată
Un sondaj realizat în 2026 de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, pe un eșantion de 1.003 firme, oferă o perspectivă diferită asupra utilizării inteligenței artificiale în România.
Potrivit rezultatelor publicate la 29 octombrie 2026, 61,7% dintre firmele cu cel puțin 10 angajați folosesc AI într-o formă sau alta. Cu toate acestea, numai 16,8% o utilizează regulat sau au integrat-o în procesele de lucru.
Diferența față de indicatorul Eurostat este explicată în principal prin metodologia folosită. Sondajul românesc include și utilizarea individuală, informală sau sporadică a instrumentelor AI, în timp ce Eurostat urmărește utilizarea unor tehnologii definite printr-o listă standardizată.
Prin urmare, cele două rezultate nu trebuie interpretate ca fiind direct comparabile. O companie în care un angajat folosește ocazional un chatbot pentru redactarea unui e-mail nu se află în aceeași etapă de digitalizare cu o firmă care a integrat inteligența artificială în sistemele sale operaționale.
Studiul mai arată că 33% dintre firme utilizează AI individual și sporadic, 11,8% se află în etapa de testare sau derulează proiecte-pilot, 13,5% o folosesc regulat în anumite activități, iar 3,3% au integrat-o în procese sau sisteme.
Aceste rezultate sugerează că provocarea principală nu este doar introducerea inteligenței artificiale în companii, ci trecerea de la experimente individuale la utilizări constante, măsurabile și relevante pentru activitatea economică.
La ce folosesc companiile românești inteligența artificială
În firmele care au adoptat aceste instrumente, cele mai frecvente utilizări sunt activitățile de birou și prelucrarea informațiilor.
Potrivit studiului Edge Institute și Concordia, 61,4% dintre firmele care folosesc AI o utilizează pentru rezumarea, traducerea și căutarea informațiilor, iar 59,8% pentru generarea de texte, e-mailuri și documente.
Analiza datelor este o altă aplicație importantă, menționată de 39,9% dintre firmele care utilizează aceste tehnologii.
Inteligența artificială este întâlnită mai ales în departamentele de marketing, vânzări și relații cu clienții, precum și în activitățile administrative și de management. În schimb, utilizarea sa în zona financiar-contabilă rămâne mai redusă.
Acest profil indică faptul că numeroase companii folosesc AI în primul rând ca instrument de asistență pentru angajați, nu neapărat ca tehnologie care schimbă fundamental modul în care funcționează afacerea.
Totuși, chiar și aceste utilizări pot reduce timpul necesar anumitor sarcini, pot accelera documentarea și pot facilita comunicarea cu partenerii sau clienții. Beneficiile concrete depind însă de modul de implementare, de calitatea rezultatelor și de verificarea informațiilor generate.
Digitalizarea, una dintre principalele bariere
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este legătura dintre nivelul de digitalizare al unei firme și capacitatea sa de a utiliza inteligența artificială.
Conform studiului, 46,4% dintre companiile analizate nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale urmărite de cercetători, printre care sisteme de management al documentelor, automatizări software, servicii cloud, platforme de comerț electronic și soluții de analiză a datelor.
În medie, firmele analizate utilizează un singur astfel de instrument, iar numai 26% folosesc cel puțin trei.
Diferențele sunt vizibile și în funcție de dimensiunea afacerii. În rândul firmelor cu 10–49 de angajați, 51% nu folosesc niciunul dintre instrumentele digitale analizate, comparativ cu numai 3,4% dintre companiile cu cel puțin 250 de angajați.
În plus, firmele cu o infrastructură digitală mai bine dezvoltată raportează niveluri mai ridicate de utilizare a inteligenței artificiale. Dintre companiile care folosesc cel puțin trei instrumente digitale, 91% utilizează AI, iar 38,5% o folosesc regulat sau au integrat-o în procese.
Aceste date arată că adoptarea inteligenței artificiale nu depinde doar de accesul la aplicații. Contează și existența unor sisteme informatice funcționale, organizarea datelor, pregătirea angajaților și capacitatea conducerii de a identifica activitățile în care automatizarea poate aduce beneficii reale.
Ce riscă firmele care întârzie adoptarea AI
Inteligența artificială poate contribui la automatizarea unor sarcini repetitive, analiza unor volume mari de informații, îmbunătățirea serviciilor pentru clienți și sprijinirea procesului decizional.
În același timp, adoptarea sa presupune costuri și riscuri. Companiile trebuie să țină cont
