Un caz medical neobișnuit din Siberia a provocat îngrijorare în Rusia și a atras atenția Organizației Mondiale a Sănătății. O cercetătoare în vârstă de 28 de ani, angajată a Institutului de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk, a murit după ce a dezvoltat o formă severă de pneumonie cu o cauză care nu a fost stabilită până în prezent.
Cazul a generat speculații privind o posibilă infecție cu ciumă pneumonică, mai ales pentru că femeia lucra într-un institut specializat în cercetarea și combaterea acestei boli. Autoritățile ruse neagă însă că decesul ar fi fost provocat de ciumă și susțin că până acum nu a fost identificat niciun focar.
Cercetătoarea a murit după o pneumonie severă
Femeia a fost identificată de presa rusă drept Darya Shipilova, în vârstă de 28 de ani. Ea lucra la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Siberia și Orientul Îndepărtat, din regiunea Irkutsk.
Shipilova s-a îmbolnăvit la sfârșitul lunii septembrie și a fost internată la spitalul din Șelehov. Potrivit informațiilor disponibile, starea ei s-a deteriorat rapid, iar pe 2 octombrie a murit.
Autoritățile ruse au anunțat că diagnosticul a fost o pneumonie de etiologie necunoscută. Nu există, în acest moment, o confirmare oficială că pacienta ar fi fost infectată cu Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma.
Aproape 200 de persoane au intrat sub supraveghere
Deși Rusia susține că nu a fost confirmată ciuma, autoritățile au luat măsuri epidemiologice după moartea cercetătoarei.
Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia au fost plasate sub supraveghere sau în carantină. Peste 60 de angajați ai institutului au fost, de asemenea, izolați în urma incidentului.
Ulterior, o parte dintre persoanele monitorizate au fost eliberate. Potrivit autorităților locale, aproximativ 60% dintre cei aflați inițial în carantină fuseseră deja scoși de sub aceste măsuri.
În regiunea Irkutsk au fost raportate, de asemenea, măsuri speciale în mai multe unități medicale, ceea ce a alimentat și mai mult speculațiile privind natura bolii.
A fost vorba despre un accident de laborator?
Una dintre cele mai controversate informații apărute după deces susține că femeia ar fi spart accidental, în timpul activității de laborator, un recipient care conținea probe biologice.
Informația a fost preluată de mai multe publicații și a alimentat ipoteza unei posibile expuneri la bacteria ciumei pneumonice. Problema este că această versiune nu a fost confirmată oficial.
Autoritățile sanitare ruse au respins informațiile privind un accident de laborator și au transmis că verificările efectuate nu au identificat microorganisme periculoase asociate activității profesionale a femeii.
Au apărut și alte teorii privind originea infecției, inclusiv presupuse călătorii recente, însă nu există dovezi publice care să confirme aceste variante.
Aproape 5.000 de teste, fără identificarea unui agent patogen periculos
Rospotrebnadzor, autoritatea sanitară rusă, susține că au fost efectuate aproape 5.000 de teste în cadrul investigației epidemiologice.
Potrivit autorităților, rezultatele nu au indicat prezența unor agenți patogeni periculoși și nu au fost descoperite cazuri de ciumă printre persoanele care au intrat în contact cu cercetătoarea.
Rusia afirmă astfel că nu există, în acest moment, un risc de epidemie. Totuși, cauza exactă a pneumoniei care a dus la moartea cercetătoarei rămâne un element important al anchetei.
OMS cere Rusiei mai multe informații
Cazul a atras atenția Organizației Mondiale a Sănătății.
OMS a cerut Rusiei informații suplimentare despre testele efectuate asupra cercetătoarei și asupra persoanelor care au intrat în contact cu aceasta. Organizația vrea, de asemenea, detalii despre motivul pentru care au fost instituite măsurile de sănătate publică și despre starea persoanelor monitorizate.
OMS a solicitat și verificarea unor informații privind un posibil al doilea angajat al institutului care ar fi dezvoltat pneumonie de cauză necunoscută.
Maria Van Kerkhove, responsabilă în cadrul OMS pentru epidemii și pandemii, a declarat că organizația nu cunoaște încă agentul care a provocat îmbolnăvirea și decesul femeii și că acesta este unul dintre principalele aspecte care trebuie clarificate.
OMS nu a indicat însă că ar exista în prezent un focar confirmat de ciumă în Rusia.
Rusia respinge acuzațiile privind lipsa de transparență
Cazul a căpătat și o dimensiune diplomatică după ce Statele Unite au cerut Moscovei să ofere mai multe informații despre situație.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Rusia ar trebui să împărtășească mai multe date cu comunitatea internațională.
Kremlinul a respins acuzațiile privind lipsa de transparență. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia a informat OMS despre deces conform procedurilor și a cerut ca informațiile despre caz să fie preluate din comunicările oficiale ale Rospotrebnadzor.
Autoritățile ruse au criticat și relatările internaționale pe care le consideră false sau exagerate.
De ce este ciuma atât de îngrijorătoare?
Ciuma este provocată de bacteria Yersinia pestis și este cunoscută în special pentru pandemia medievală care a rămas în istorie sub numele de „Moartea Neagră”.
Boala nu a dispărut însă. Bacteria circulă în anumite populații de rozătoare și purici, inclusiv în regiuni din Siberia. Există trei forme principale de ciumă: bubonică, septicemică și pneumonică.
Ciuma pneumonică este cea mai îngrijorătoare din punct de vedere al transmiterii între oameni, deoarece afectează plămânii și poate fi transmisă prin particule respiratorii. Dacă este diagnosticată rapid, ciuma poate fi tratată cu antibiotice.
Există în acest moment un focar de ciumă în Rusia?
Nu există o confirmare oficială a unui focar.
Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale cazului. Deși au fost instituite măsuri de supraveghere și carantină, autoritățile ruse susțin că testele nu au identificat ciumă la persoanele aflate în contact cu cercetătoarea.
OMS continuă să solicite informații pentru a putea evalua independent situația.
Prin urmare, în acest moment, este corect să vorbim despre un deces de cauză necunoscută într-un institut specializat în ciumă și despre o anchetă epidemiologică, nu despre un focar confirmat de ciumă.
De ce cazul a provocat panică?
Cazul combină mai multe elemente care au atras imediat atenția publicului: o boală istoric asociată cu epidemii devastatoare, un institut care lucrează cu agenți patogeni periculoși, moartea rapidă a unei angajate și măsuri de carantină aplicate unui număr mare de persoane.
În plus, informațiile contradictorii apărute în primele zile au alimentat speculațiile privind o posibilă contaminare accidentală în laborator.
Pentru moment însă, datele disponibile nu demonstrează că femeia a contractat ciuma și nici că ar exista transmitere comunitară.
Ancheta continuă, iar principala întrebare la care autoritățile ruse și OMS încearcă să găsească un răspuns este simplă, dar esențială: ce agent patogen a provocat pneumonia care a dus la moartea cercetătoarei?
