România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai mici prețuri la alimente, însă acest avantaj nu se reflectă automat în bugetele gospodăriilor. Potrivit unei analize publicate de Euronews Business la final de octombrie 2026, produsele alimentare costă, în medie, cu 33,3% mai puțin decât media europeană. Cu toate acestea, românii alocă 23,1% din bugetul gospodăriei pentru alimente și băuturi nealcoolice, una dintre cele mai mari ponderi din UE.
Diferența dintre prețurile de la raft și puterea de cumpărare explică de ce România poate avea alimente mai ieftine decât Franța sau Italia, fără ca acest lucru să însemne că populația își permite mai ușor cumpărăturile.
România, cea mai ieftină țară din UE pentru cumpărăturile alimentare
Conform datelor analizate, indicele prețurilor alimentelor din România este de 66,7, dacă media Uniunii Europene este stabilită la 100. Cu alte cuvinte, un coș de produse care costă 100 de euro la nivelul mediu european ar avea un cost echivalent de aproximativ 66,70 euro în România, în condițiile în care structura coșului și metodologia de comparație sunt aceleași.
La polul opus se află țări precum Luxemburg, Danemarca și Irlanda, unde prețurile sunt considerabil mai ridicate. Islanda și Norvegia se numără, de asemenea, printre cele mai scumpe piețe europene pentru alimente.
Dintre marile economii europene analizate, Franța înregistrează prețuri cu 27,5% peste media UE. Italia are un indice de 110,2, iar Germania de 111,6. Spania se situează sub media europeană, cu un indice de 89,7.
Comparația arată diferențe importante între piețele europene, dar nu reflectă, de una singură, cât de ușor își pot permite oamenii să cumpere produsele necesare.
Cât costă același coș de cumpărături în România, Franța și Italia
O comparație realizată în octombrie 2026, pe baza prețurilor pentru 18 produse alimentare de bază, oferă o imagine concretă a diferențelor dintre țări. Coșul analizat costă 45,90 euro în România, față de 87,40 euro în Franța și 80 de euro în Italia. În Germania, aceleași produse ajung la 75,20 euro, iar în Spania la 63 de euro.
La nivel european, costul mediu al celor 18 produse este de 69,84 euro. Prin urmare, coșul din România este cu aproximativ 34% mai ieftin decât media calculată de Euronews, în timp ce în Franța costă aproape cu 91% mai mult decât în România.
Este important de precizat că această comparație folosește prețuri nominale și un coș în care fiecare produs este inclus o singură dată, fără ponderare în funcție de consumul real al gospodăriilor. Rezultatele nu reprezintă, așadar, bugetul lunar complet al unei familii și nici nu țin cont direct de diferențele salariale.
De ce mâncarea ieftină nu înseamnă automat un trai mai accesibil
Alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 13,6% din cheltuielile gospodăriilor din UE, în timp ce locuința și utilitățile însumează 23,6%.
În România, ponderea cheltuielilor pentru hrană ajunge la 23,1%. Această diferență este esențială pentru înțelegerea situației economice a populației: atunci când veniturile sunt mai mici, chiar și produsele comercializate la prețuri reduse pot absorbi o parte considerabilă din bugetul lunar.
Profesorul Jeremiás Máté Balogh, de la Universitatea Corvinus, a explicat că accesibilitatea alimentelor trebuie analizată în raport cu veniturile disponibile după plata taxelor. Astfel, două gospodării din țări diferite pot plăti sume foarte diferite pentru același coș, dar gospodăria cu venituri mai mici poate suporta un efort financiar mai mare.
În consecință, clasamentul prețurilor nu trebuie confundat cu un clasament al nivelului de trai. Pentru o comparație completă sunt necesare și date despre salarii, taxe, chirii, utilități și celelalte cheltuieli obligatorii.
Energia, transportul și salariile influențează prețurile alimentelor
Diferențele de preț dintre țările europene sunt determinate de mai mulți factori. Printre aceștia se numără costurile cu forța de muncă, energia, combustibilii, transportul, chiriile comerciale, taxele și structura pieței de retail.
Potrivit experților consultați de Euronews, scumpirea combustibililor poate influența întregul lanț alimentar, de la lucrările agricole și procesarea produselor până la distribuția către magazine. În același timp, salariile și costurile spațiilor comerciale sunt, de regulă, mai ridicate în economiile cu venituri mari, ceea ce contribuie la diferențele de la raft.
Un alt aspect important este evoluția inflației. Încetinirea inflației nu înseamnă neapărat că produsele devin mai ieftine. Dacă rata inflației rămâne pozitivă, prețurile continuă să crească, însă într-un ritm mai lent.
România rămâne avantajoasă la prețuri, dar puterea de cumpărare contează
Datele publicate de Eurostat în iunie 2026, referitoare la nivelurile comparative ale prețurilor din 2025, confirmă că România avea cele mai mici prețuri din UE pentru alimente și băuturi nealcoolice, la aproximativ 80% din media europeană. Această statistică oficială oferă o confirmare independentă a diferențelor de preț evidențiate de analiza Euronews.
Totuși, cele două comparații folosesc metodologii diferite: Eurostat măsoară nivelurile comparative ale prețurilor, în timp ce analiza Euronews din octombrie 2026 utilizează un indice Numbeo recalculat și prețurile unui coș de 18 produse.
Concluzia este că România are prețuri alimentare reduse în raport cu media europeană, însă acest avantaj nu garantează automat o povară financiară mai mică pentru populație. Pentru a evalua cât de accesibile sunt cumpărăturile, nivelul prețurilor trebuie analizat împreună cu veniturile și ponderea cheltuielilor esențiale în bugetul gospodăriilor.
