Un cutremur semnificativ, cu magnitudinea locală de 5,7, s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea.
Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul a avut următoarele caracteristici:
- Magnitudine: 5,7 ML;
- Adâncime: 120,8 kilometri;
- Zona seismică: Vrancea, județul Vrancea;
- Intensitate: VI pe scara de intensitate macroseismică;
- Ora producerii: 02:48:55.
Epicentrul a fost localizat la coordonatele 45,6687° latitudine nordică și 26,5612° longitudine estică.
Cutremurul s-a produs la aproximativ 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu-Gheorghe, 74 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești.
Seismul a fost resimțit în București și în numeroase alte localități din țară, inclusiv în Moldova, Muntenia și sud-estul României.
Este important de precizat că magnitudinea ML reprezintă magnitudinea locală a cutremurului. În primele momente după producerea seismului, sistemele automate au furnizat estimări preliminare, care au fost ulterior revizuite după analizarea înregistrărilor stațiilor seismice. De aici și diferențele dintre primele notificări și datele comunicate ulterior de INFP.
Au fost primite alerte pe telefoane. Nu a fost RO-ALERT!
Unul dintre cele mai discutate aspecte ale cutremurului din această dimineață a fost activarea notificărilor de avertizare seismică pe telefoanele mobile.
Numeroși utilizatori de Android au primit alerte sonore care îi anunțau despre producerea unui cutremur și posibilitatea unor mișcări seismice puternice.
Totuși, notificările respective au fost generate de sistemul Google Android Earthquake Alerts, nu de sistemul național RO-ALERT.
Cele două sisteme funcționează diferit.
Cum funcționează sistemul Google Android Earthquake Alerts?
Sistemul dezvoltat de Google utilizează accelerometrele integrate în telefoanele Android pentru a detecta mișcările caracteristice undelor seismice.
Practic, telefoanele pot funcționa ca niște senzori seismici conectați la o rețea extinsă.
Atunci când mai multe dispozitive detectează simultan mișcări compatibile cu un cutremur, informațiile sunt analizate pentru a estima localizarea și magnitudinea evenimentului.
Dacă sistemul identifică un cutremur suficient de puternic, poate transmite notificări utilizatorilor din zonele care ar putea fi afectate.
Un avantaj important este că avertizarea poate ajunge cu câteva secunde înainte ca undele seismice mai distructive să ajungă într-o anumită localitate.
Acest interval poate fi suficient pentru ca o persoană să se îndepărteze de obiectele care pot cădea, să se adăpostească sub o masă solidă sau să întrerupă o activitate periculoasă.
Există însă și limite: sistemul nu poate prezice cutremurele și nu garantează că fiecare utilizator va primi alerta înainte de a simți mișcarea seismică.
De ce nu a transmis RO-ALERT avertizarea înaintea cutremurului?
RO-ALERT nu este un sistem de avertizare timpurie pentru cutremure.
Acesta este destinat transmiterii mesajelor de avertizare și alertare a populației în situații de urgență, pe baza informațiilor și deciziilor autorităților.
În cazul cutremurelor, notificarea anticipată cu doar câteva secunde ar putea determina reacții periculoase, precum evacuarea precipitată a clădirilor, aglomerarea scărilor sau utilizarea lifturilor.
Prin urmare, faptul că telefonul a emis o alertă Google nu înseamnă că România dispune de un sistem național RO-ALERT care poate anticipa și anunța producerea unui cutremur.
Ce s-a întâmplat după cutremur? Două persoane au fost rănite
Potrivit informațiilor comunicate de autorități, două persoane au fost rănite în urma evenimentelor provocate de cutremur.
Unul dintre incidente s-a produs în județul Galați, unde o persoană a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării. Un alt caz a fost raportat în municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, unde o femeie a fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste aceasta.
Au fost raportate și persoane care au suferit atacuri de panică.
Pompierii au desfășurat misiuni de recunoaștere și verificare în mai multe județe și în București. Potrivit bilanțului comunicat de IGSU, verificările din nouă județe și Capitală s-au încheiat fără identificarea unor pagube materiale care să necesite intervenția salvatorilor.
În județul Galați au fost raportate apeluri la 112 în urma seismului.
Se așteaptă replici? Ce spun estimările despre următoarele cutremure
După un cutremur cu magnitudinea de 5,7, este firesc ca populația să se întrebe dacă urmează alte mișcări seismice și dacă există riscul unui cutremur mai puternic.
În primul rând, trebuie făcută o distincție între replicile unui cutremur și posibilitatea producerii unui nou seism independent.
Replicile sunt mișcări seismice care pot apărea după evenimentul principal, pe măsură ce tensiunile din zona afectată se redistribuie.
În cazul cutremurelor vrâncene, situația este particulară. Zona Vrancea este una dintre cele mai importante regiuni seismice din Europa, fiind caracterizată de cutremure de adâncime intermediară, produse în general la adâncimi de aproximativ 60–170 km.
Aceste cutremure pot fi resimțite pe suprafețe geografice foarte mari, inclusiv la distanțe considerabile față de epicentru.
Poate fi estimat următorul mare cutremur?
Nu există, în prezent, o metodă științifică prin care să poată fi stabilite cu precizie data, ora, magnitudinea și localizarea următorului cutremur major din România.
Specialiștii pot analiza activitatea seismică, istoricul cutremurelor, caracteristicile tectonice și probabilitățile statistice pe intervale lungi de timp.
Aceste analize sunt importante pentru evaluarea riscului seismic și pentru proiectarea clădirilor, dar nu reprezintă predicții privind producerea unui cutremur într-o anumită zi sau lună.
Așadar, cutremurul din 18 noiembrie nu permite concluzia că un seism mai puternic este iminent. În același timp, nici absența unor replici importante nu poate fi garantată.
Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur?
Cutremurul din această dimineață readuce în atenție importanța pregătirii populației pentru situații de urgență.
Recomandările autorităților sunt clare:
- Păstrați-vă calmul și nu încercați să părăsiți clădirea în timpul mișcării seismice.
- Adăpostiți-vă sub o masă solidă sau lângă un perete interior rezistent.
- Protejați-vă capul și gâtul.
- Stați departe de ferestre, mobilier înalt și obiecte care pot cădea.
- Nu utilizați liftul și nu vă precipitați pe scări.
- După încetarea mișcării seismice, verificați dacă există persoane rănite și eventuale avarii.
- Fiți pregătiți pentru eventuale replici și urmați informațiile transmise de autorități.
De asemenea, este recomandat ca fiecare familie să aibă pregătit un kit de urgență cu apă, alimente neperisabile, medicamente necesare, lanternă, baterii, baterie externă și documente esențiale.
România rămâne expusă riscului seismic
Zona Vrancea reprezintă principala sursă de risc seismic major pentru România. Particularitatea acesteia constă în producerea cutremurelor de adâncime intermediară, care pot afecta simultan mai multe regiuni ale țării.
Bucureștiul este una dintre localitățile pentru care riscul seismic este deosebit de important. Distanța față de epicentrul unui cutremur nu este singurul factor care determină efectele asupra clădirilor. Contează adâncimea focarului, caracteristicile undelor seismice, structura geologică locală și vulnerabilitatea construcțiilor.
Cutremurul din 18 noiembrie 2026 nu reprezintă, în sine, un indicator că România se apropie de un seism major. El demonstrează însă cât de importantă este existența unor sisteme de monitorizare eficiente, a unor mecanisme de avertizare rapidă și, mai ales, a unor clădiri sigure.
Avertizarea cu câteva secunde înainte poate face diferența, dar pregătirea clădirilor și a populației rămâne esențială.




