Un metal despre care publicul larg aude rareori a ajuns în centrul confruntării economice dintre China și Occident. Este vorba despre ytriu, un element asociat grupului pământurilor rare, indispensabil pentru o serie de tehnologii avansate, de la industria aerospațială și semiconductori până la lasere și materiale capabile să reziste la temperaturi extreme.
Importanța strategică a ytriului nu vine atât din valoarea sa de piață, cât din concentrarea extremă a producției și procesării în China. Beijingul a introdus în 2025 controale asupra exporturilor de ytriu, iar livrările către Statele Unite și Japonia au devenit neregulate sau aproape inexistente în anumite perioade. Reuters descrie situația drept un exemplu clar al modului în care mineralele critice pot deveni instrumente de presiune geopolitică.
De ce este ytriul atât de important
Ytriul este un metal cu proprietăți speciale, folosit în numeroase aplicații industriale. Deși nu este, din punct de vedere tehnic, un element de pământ rar, este găsit în mod obișnuit împreună cu acestea și este tratat în aceeași categorie strategică în comerțul internațional.
Una dintre cele mai importante utilizări este reprezentată de acoperirile termice pentru motoarele avioanelor cu reacție. Aceste materiale contribuie la protejarea componentelor expuse la temperaturi extrem de ridicate. Ytriul este utilizat, de asemenea, în semiconductori, lasere, ecrane și ceramici avansate.
Estimările privind producția mondială sunt neclare, dar U.S. Geological Survey apreciază că în 2025 producția minieră globală s-a situat undeva între 10.000 și 15.000 de tone. Problema majoră este concentrarea producției: aproape întregul ytriu disponibil la nivel mondial provine din China, iar Beijingul nu publică date detaliate privind producția sau cotele de separare.
China transformă exporturile într-un instrument de presiune
În aprilie 2025, China a introdus controale la export pentru ytriu și alte șase elemente de pământuri rare. Măsura a afectat rapid lanțurile de aprovizionare occidentale.
În cazul Statelor Unite, livrările de ytriu au fost oprite pentru o perioadă, iar exporturile au fost reluate ulterior într-un ritm foarte redus. Reuters arată că SUA nu au primit ytriu în perioada de la mijlocul lui 2025 până în octombrie, după care livrările au continuat într-un mod sporadic. În martie 2026, China a trimis 60 de tone de oxid de ytriu către SUA, după intervenția administrației americane în cazul unei companii care întâmpina dificultăți în obținerea licenței de export. În iulie au mai fost livrate 29 de tone.
Particularitatea sistemului este că Beijingul nu trebuie să oprească complet exporturile pentru a produce presiune. Controlul licențelor și eliberarea selectivă a unor cantități permit Chinei să mențină aprovizionarea la un nivel suficient pentru a evita o ruptură comercială totală, dar insuficient pentru a elimina problemele producătorilor occidentali. Reuters descrie această strategie drept o formă de „alimentare cu picătura” a pieței.
Japonia resimte direct efectele confruntării
Japonia reprezintă un exemplu și mai clar al vulnerabilității create de dependența de materiile prime chinezești.
Potrivit Reuters, Japonia a primit foarte puțin ytriu după noiembrie 2025, în contextul deteriorării relațiilor dintre Tokyo și Beijing. Disputa are legătură inclusiv cu declarațiile premierului japonez Sanae Takaichi privind posibilitatea ca Japonia să apere Taiwanul în cazul unui conflict. În paralel cu ytriul, exporturile chineze de alte materiale critice, precum galiu, terbiu și disprosiu, au fost afectate.
Companiile japoneze au început să semnaleze în documentele depuse la Bursa din Tokyo efectele restricțiilor chineze. Reuters notează că, în mai și iunie 2026, peste două treimi din aproape 200 de documente corporative care menționau pământurile rare indicau un impact negativ asupra activității sau riscul ca acesta să apară în viitor.
O problemă pentru SUA și Europa
Situația ytriului ilustrează o vulnerabilitate mai amplă: Occidentul nu depinde doar de accesul la minereu, ci și de capacitatea de procesare și rafinare a materiilor prime.
Statele Unite investesc în dezvoltarea unor lanțuri alternative de aprovizionare, iar administrația americană încearcă să reducă dependența de China pentru mineralele critice. Totuși, procesul este dificil și necesită timp. Reuters relata pe 14 septembrie 2026 că, deși ponderea Chinei în rafinarea pământurilor rare a scăzut de la aproximativ 90% în 2023 la 85% în 2025, Beijingul continuă să domine segmente importante ale procesării mineralelor strategice.
Pentru Europa, problema este la fel de complicată. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a cerut Chinei să găsească soluții pentru restricțiile asupra mineralelor critice, avertizând că lipsa progreselor ar putea crește presiunea politică pentru alternative. Ytriul este de așteptat să fie unul dintre subiectele importante ale negocierilor.
Un metal mic, cu miză geopolitică mare
Cazul ytriului arată cât de mult s-a schimbat natura competiției economice globale. În trecut, dependența strategică era asociată în principal cu petrolul și gazele naturale. Astăzi, controlul asupra unor materiale rare și greu de înlocuit poate avea o importanță comparabilă pentru industriile de înaltă tehnologie.
China nu trebuie să dețină un monopol absolut asupra fiecărei etape pentru a exercita presiune. Este suficient ca alternativele occidentale să fie puține, costisitoare sau să necesite ani pentru a deveni operaționale.
De aceea, ytriul a ajuns un simbol al noii geopolitici a materiilor prime. Un metal aproape necunoscut publicului poate deveni, prin poziția sa în lanțurile industriale și prin concentrarea aprovizionării, o piesă importantă în negocierile dintre marile puteri. Iar confruntarea pentru accesul la astfel de resurse este abia la început.
