România continuă să înregistreze cele mai mari dificultăți din Uniunea Europeană în ceea ce privește menținerea tinerilor în sistemul de învățământ. Potrivit celor mai recente date publicate de biroul european de statistică, Eurostat, țara noastră a raportat pentru anul trecut o rată de abandon școlar de 15,5%, plasându-se pe primul loc în rândul statelor membre la acest indicator critic.
În timp ce România stagnează la un nivel îngrijorător, tendința generală la nivelul comunității europene este una de îmbunătățire constantă. Media Uniunii Europene privind ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit prematur sistemul de educație și formare a scăzut la 9,1%. Această evoluție plasează blocul comunitar extrem de aproape de obiectivul strategic de 9% asumat de Uniunea Europeană pentru anul 2030.
Deceniul contrastelor: Performeri și regresii în UE
Analiza pe termen lung arată că eforturile statelor membre au produs rezultate asimetrice în ultimul deceniu. La nivel global, 19 țări europene au reușit să raporteze progrese semnificative în reducerea abandonului școlar timpuriu. Cele mai mari succese în reformarea sistemelor educaționale au fost înregistrate în Malta, unde indicatorul a scăzut cu 7,7 puncte procentuale, urmată îndeaproape de Portugalia, cu o reducere de 7,4 puncte procentuale, și de Spania, care a consemnat un minus de 7,2 puncte procentuale.
În contrapondere cu aceste povești de succes, fenomenul a cunoscut o amplificare în șapte state membre, unde ponderile au crescut în loc să scadă. Cel mai pronunțat regres din ultimul deceniu s-a observat în Cipru, unde rata abandonului a crescut cu 4,4 puncte procentuale. Schimbări negative majore au fost raportate și de două dintre cele mai puternice economii europene: Germania, cu o creștere de 3 puncte procentuale, și Austria, cu un avans de 2,7 puncte procentuale al tinerilor care ies prematur din școală.
Clasamentul european: Extremele abandonului școlar
Conform datelor oficiale centralizate de Eurostat pentru anul precedent, discrepanțele dintre statele din nordul, sudul și estul Europei rămân majore. La baza clasamentului, performanțele de top aparțin unor țări precum Croația, unde doar 2,1% din totalul tinerilor părăsesc timpuriu școala. Modele de stabilitate educațională sunt oferite și de Grecia, cu o rată de doar 3%, și Irlanda, care a înregistrat un procent de 3,6%.
La polul opus, România conduce detașat topul abandonului școlar cu rata sa de 15,5%. Situația este alarmantă și în Germania, care ocupă poziția a doua cu un procent de 13,1%, depășind Spania, țară aflată pe locul al treilea cu o rată de 12,8% – deși statul iberic se află pe o pantă descendentă accelerată comparativ cu anii trecuți.
Indicatorul utilizat la nivel european pentru „persoanele care părăsesc timpuriu sistemul de educație și de formare profesională” este definit riguros de Eurostat. Acesta măsoară procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care a absolvit cel mult ciclul gimnazial (clasele I-VIII) și care nu a mai urmat nicio altă formă de instruire sau formare profesională în cele patru săptămâni anterioare colectării datelor statistice.
La nivel european, reducerea acestui indicator de la valoarea de 11% înregistrată în urmă cu zece ani până la actualul 9,1% demonstrează o conștientizare generală a impactului economic și social pe care analfabetismul funcțional și lipsa calificării îl au asupra pieței muncii. Totuși, distanța de peste șase puncte procentuale dintre realitatea din România (15,5%) și ținta europeană de 9% evidențiază o nevoie urgentă de politici publice structurale și măsuri concrete de sprijin pentru reținerea tinerilor în bncile școlii.
