Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi, 4 iunie 2026, pe Eugen Tomac în funcția de prim-ministru, în încercarea de a pune capăt crizei politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Anunțul a fost făcut la Palatul Cotroceni, după mai multe săptămâni de consultări și negocieri între președinte și formațiunile parlamentare privind formarea unei noi majorități guvernamentale.
Potrivit procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a alcătui lista miniștrilor, pentru a finaliza programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Pentru învestirea noului Executiv este necesar votul majorității senatorilor și deputaților, respectiv 233 de voturi. Până la instalarea unui nou cabinet, Guvernul Bolojan rămâne în funcție cu atribuții interimare.
La scurt timp după desemnare, Eugen Tomac a anunțat că intenționează să propună un executiv format din specialiști și experți, nu unul construit pe criterii strict politice. „Voi prezenta Parlamentului o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a transmis premierul desemnat, conturând astfel direcția pe care dorește să o urmeze în procesul de formare a viitorului cabinet.
Desemnarea lui Eugen Tomac reprezintă una dintre cele mai surprinzătoare mutări politice din ultimii ani. Lider al Partidului Mișcarea Populară, formațiune care nu este reprezentată în actualul Parlament, Tomac va trebui să negocieze sprijinul partidelor parlamentare pentru a obține majoritatea necesară învestirii. Chiar dacă PMP nu dispune de grupuri parlamentare proprii, apropierea sa de președintele Nicușor Dan și experiența acumulată în instituțiile europene au fost considerate argumente importante în favoarea nominalizării sale.
Născut la 27 iunie 1981 în localitatea Babele din fostul raion Ismail, aflată astăzi în regiunea Odesa din Ucraina, Eugen Tomac a ajuns în România în anul 1996, la vârsta de 17 ani. A urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universitatea din București, iar ulterior și-a construit cariera în administrație și politică. Ascensiunea sa politică este strâns legată de fostul președinte Traian Băsescu. Începând cu anul 2005, Tomac a lucrat în administrația prezidențială, iar între 2010 și 2012 a ocupat funcția de secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul Boc. Ulterior, a devenit deputat ales pe listele Partidului Democrat Liberal, iar în 2013 a părăsit formațiunea pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară, proiectul politic susținut de Traian Băsescu. Din 2019, Eugen Tomac este membru al Parlamentul European. În legislatura europeană 2019–2024, s-a remarcat în special prin demersurile privind aderarea României la Spațiul Schengen. Acesta a susținut cauza atât în plan politic, cât și juridic, inclusiv printr-o acțiune înaintată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, a promovat în instituțiile europene subiectul recuperării Tezaurului României aflat în Rusia, contribuind la aducerea temei pe agenda Parlamentului European și la adoptarea unei rezoluții europene pe această temă. Din 2022 conduce Partidul Mișcarea Populară, iar în 2025 a fost numit consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii din afara granițelor. Relația apropiată dintre cei doi a alimentat în ultimele săptămâni speculațiile privind posibilitatea unei desemnări a lui Tomac pentru funcția de prim-ministru, scenariu confirmat acum oficial.
Misiunea premierului desemnat nu este însă una simplă. După căderea Guvernului Bolojan, scena politică rămâne fragmentată, iar obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii va depinde de capacitatea lui Eugen Tomac de a construi o majoritate parlamentară și de a convinge formațiunile politice că un executiv tehnic poate asigura stabilitatea necesară într-o perioadă marcată de provocări economice și administrative. În următoarele zece zile, toate negocierile se vor concentra asupra listei de miniștri și a programului de guvernare pe care acesta îl va prezenta Parlamentului.
