Șeful Guvernului a precizat că măsura este una voluntară și face parte dintr-un pachet mai amplu de acțiuni prin care autoritățile încearcă să evite un deficit major de energie în intervalul de consum maxim, în special între orele 19:00 și 23:00. Totodată, Executivul pregătește o Hotărâre de Guvern care va permite Transelectrica să limiteze consumul marilor companii dacă reducerile voluntare nu vor fi suficiente.

Dacia și Ford opresc producția: 200 MW economisiți

Ilie Bolojan a declarat că oprirea temporară a producției la uzinele Dacia și Ford va genera o economie de aproximativ 200 MW, iar alte companii industriale urmează să adopte măsuri similare, fie prin suspendarea activității în anumite intervale orare, fie prin intrarea în mentenanță și reparații.

„Dacia și Ford sunt de astăzi cu producția oprită până pe 19 august, ceea ce înseamnă 200 MW economisiți. Această decizie o vor lua și alte companii, încât să avem o reducere voluntară seara”, a afirmat premierul.

Printre participanții la ședința convocată de Ministerul Energiei s-au aflat reprezentanți ai unor companii precum Alro Slatina, Liberty Galați, Azomureș, Tenaris, Saint-Gobain, Romcim și OMV Petrom, sectoarele cele mai mari consumatoare de energie fiind siderurgia, industria materialelor de construcții și industria auto.

Criza energetică este legată direct de seceta extremă

Premierul a explicat că măsurile sunt necesare deoarece România și statele vecine se confruntă cu o reducere semnificativă a producției de energie. Debitul Dunării a coborât la 1.450 mc/s, sub precedentul minim istoric din 2003, iar prognozele indică o scădere spre 1.400 mc/s în a doua parte a săptămânii.

Consecința directă este diminuarea producției hidroenergetice, în special la Porțile de Fier, unde România a pierdut aproximativ 2.000 MW capacitate de producție. În paralel, producția nucleară din regiune este afectată: Ungaria funcționează doar parțial cu unul dintre cele patru grupuri ale centralei sale nucleare, iar România are oprit un grup de la Cernavodă, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 550 MW.

În total, deficitul regional de producție depășește 4.000 MW, afectând România, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova.

România importă peste 2.500 MW în fiecare seară

În intervalul 19:00–23:00, consumul intern estimat depășește 7.500 MW, iar producția internă nu acoperă necesarul. România este astfel nevoită să importe zilnic peste 2.500 MW, în condițiile în care și alte state din regiune se bazează masiv pe importuri.

„Seara există o presiune importantă care trebuie acoperită. Există o capacitate limitată de import și am făcut tot ce s-a putut pentru a asigura alimentarea sistemului”, a spus Bolojan.

Guvernul a anunțat că toate capacitățile energetice disponibile au fost puse în funcțiune la maximum, inclusiv centralele pe gaz și instalațiile fotovoltaice, iar în ultimele 20 de zile au fost autorizate peste 400 MW de capacități de stocare.

Apel către populație, firme și instituții publice

Premierul a lansat un nou apel către cetățeni, companii și instituții publice pentru reducerea consumului de electricitate, în special în orele de seară.

„Fac apel către autorități, instituții, să reducă activitățile clădirilor, iluminatul arhitectural, să regleze intensitatea luminoasă, încât să genereze economii între orele 21–23”, a declarat șeful Guvernului.

El a adăugat că efectele măsurilor voluntare încep deja să fie vizibile, consumul din cursul dimineții fiind cu aproximativ 200 MW mai mic decât în alte zile similare.

Transelectrica poate primi puterea de a limita consumul industrial

În cazul în care economiile voluntare nu vor fi suficiente, Guvernul va adopta în zilele următoare o Hotărâre de Guvern care va institui un mecanism de rezervă. Prin acesta, Transelectrica va putea stabili nivelul maxim de consum pentru marii consumatori industriali, cu notificare cu 24 de ore înainte, în funcție de starea Sistemului Energetic Național și de particularitățile tehnologice ale fiecărei companii.

„Este o măsură de rezervă, un mecanism pus în practică încât să putem lua măsuri coordonate, dacă va fi nevoie”, a explicat premierul.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, declara în weekend că autoritățile preferă un program voluntar de reducere a consumului în locul deconectării forțate, care ar produce pierderi economice și probleme tehnologice pentru companii.

Intervenții pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune a reactorului de la Cernavodă

În paralel cu măsurile de economisire, autoritățile au intervenit pe Dunăre pentru a menține nivelul apei necesar funcționării Grupului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care asigură aproximativ 650 MW, echivalentul a circa 10% din producția de energie a României.

Guvernul a anunțat că a eliminat un obstacol natural care limita curentul de apă spre Cernavodă și că vor urma operațiuni suplimentare de scufundare a unor barje pentru direcționarea debitului pe brațul Dunărea Veche.

Potrivit premierului, menținerea în funcțiune a reactorului reprezintă unul dintre obiectivele esențiale pentru stabilizarea sistemului energetic în zilele următoare.

Criza energetică provocată de seceta extremă și de reducerea producției hidro și nucleare transformă luna august într-un test major pentru sistemul energetic românesc. Oprirea temporară a producției la Dacia, Ford și alte companii mari, apelurile către populație și instituții pentru reducerea consumului și pregătirea unui mecanism de limitare coordonată prin Transelectrica arată că autoritățile încearcă să evite măsuri mai drastice, într-un context regional în care fiecare megawatt disponibil a devenit esențial.

The post Bolojan anunță măsuri de urgență în energie: Dacia, Ford și alte mari companii își opresc producția până pe 19 august (VIDEO) appeared first on La Cafea.

Potrivit indicelui prețurilor de consum (CPI), inflația lunară a crescut cu 0,6% în aprilie, după un avans semnificativ și în luna martie. Costurile energiei au fost principalul motor al scumpirilor, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a afectat aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Închiderea temporară și perturbările din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, au redus livrările internaționale și au dus la creșteri accentuate ale cotațiilor petrolului.

Datele oficiale arată că prețurile la energie au crescut cu 17,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar benzina s-a scumpit cu 28,4%. Numai în luna aprilie, prețurile carburanților au urcat cu 5,4%, ceea ce a afectat direct costurile de transport și lanțurile logistice. De asemenea, facturile la electricitate au continuat să crească, într-un context în care piețele energetice internaționale rămân extrem de volatile.

Scumpirile s-au extins și asupra alimentelor. Prețurile produselor alimentare au crescut cu 3,2% față de anul trecut, în timp ce anumite categorii au înregistrat majorări și mai accentuate. Carnea de vită s-a scumpit cu aproape 15%, iar fructele și legumele au avut, de asemenea, creșteri consistente. În paralel, tarifele aeriene au urcat cu peste 20% în ritm anual, semn că efectele costurilor energetice se propagă în întregul sector al serviciilor.

Economiștii avertizează că actualul context ar putea menține inflația la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se estima anterior. Analiștii se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mențină dobânzile ridicate pentru mai mult timp, deoarece presiunile inflaționiste reduc spațiul pentru eventuale reduceri ale ratelor de dobândă.

Situația creează dificultăți și pentru administrația de la Washington. Președintele Donald Trump și echipa sa economică au susținut în ultimele luni ideea unor reduceri de dobândă pentru stimularea economiei, însă noile date privind inflația reduc șansele unor măsuri rapide de relaxare monetară. În prezent, Rezerva Federală menține dobânda de referință între 3,5% și 3,75%.

În același timp, piețele financiare au reacționat negativ la publicarea datelor. Bursa de pe Wall Street a deschis în scădere, investitorii fiind îngrijorați atât de persistența inflației, cât și de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Indicii bursieri americani au pierdut teren, iar sectorul tehnologic și cel al bunurilor de consum au fost printre cele mai afectate.

Efectele conflictului nu se limitează însă la Statele Unite. Fondul Monetar Internațional și mai mulți economiști avertizează că prelungirea războiului cu Iranul ar putea încetini creșterea economică globală și ar putea alimenta un nou val de inflație la nivel mondial. Țările dependente de importurile energetice din Golf sunt considerate cele mai vulnerabile, în timp ce costurile mai mari ale combustibililor și transportului afectează deja consumatorii din Europa și Asia.

Pe fondul acestor evoluții, încrederea consumatorilor americani a scăzut la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani. Creșterea costului vieții, prețurile ridicate la carburanți și incertitudinea economică au început să afecteze cheltuielile gospodăriilor și perspectivele de consum, un element esențial pentru economia americană.

The post Inflația din SUA accelerează pe fondul războiului cu Iranul și al scumpirii petrolului appeared first on La Cafea.

Ceea ce a început ca o criză regională în Golful Persic se transformă rapid într-un șoc energetic global. De la declanșarea conflictului armat cu Iranul, pe 28 februarie 2026, traficul prin Strâmtoarea Hormuz — cel mai important coridor petrolier din lume — a scăzut de la 150–175 nave pe zi în timp de pace la doar 8–10 nave pe zi. Consecințele se fac simțite din Asia până în Europa și America de Nord.

O arteră vitală paralizată

Strâmtoarea este o rută crucială pentru petrol brut, produse petroliere, GNL și alte mărfuri, printre care uree și sulf. Arabia Saudită asigura singură 37,2% din exporturile de țiței tranzitate prin strâmtoare, urmată de Irak cu 22,8% și Emiratele Arabe Unite cu 12,9%.

Impactul este devastator mai ales pentru Asia. Țările asiatice primesc în mod colectiv 89,2% din petrolul brut care tranzitează Hormuz — China singură reprezentând 37,7% din fluxuri, urmată de India cu 14,7%, Coreea de Sud cu 12% și Japonia cu 10,9%. Potrivit Wall Street Journal, clienții asiatici scotocesc acum întreaga lume după soiuri similare de țiței pentru a-și menține producția de motorină și kerosen, alimentând o creștere generalizată a prețurilor.

Rute alternative insuficiente

Există câteva căi de ocolire a strâmtorii. Arabia Saudită și-a accelerat fluxurile prin conducta Est-Vest, până la capacitatea sa maximă de 7 milioane de barili pe zi, deviind exporturile spre terminalul Yanbu de la Marea Roșie. Emiratele Arabe Unite dispun și ele de o conductă spre terminalul Fujairah, în afara strâmtorii. Totuși, toate aceste rute combinate pot reface doar aproximativ jumătate din exporturile de petrol ale Golfului dinainte de război.

Piețele, în alertă maximă

Brent se tranzacționa la aproximativ 99 de dolari pe baril, în creștere față de circa 85 de dolari cu o săptămână în urmă. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a ajuns la 3,63 dolari pe galon, cu aproximativ 68 de cenți mai mult față de acum o lună.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a anunțat cea mai mare eliberare de rezerve strategice din istoria sa — 400 de milioane de barili, mai mult decât dublul intervenției din 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Totuși, piața nu a reacționat cu scăderi de prețuri, ceea ce sugerează că intervenția a împiedicat poate o creștere și mai abruptă, dar nu a reușit să inverseze tendința.

Analiștii avertizează că cele 400 de milioane de barili din rezerve acoperă doar aproximativ patru săptămâni de perturbare în Golf, iar rezervele strategice reprezintă o intervenție de urgență unică, ce va trebui ulterior reconstituită și nu poate acoperi un deficit prelungit de aprovizionare.

Scenariul cel mai negru: 200 de dolari pe baril

Dacă războiul și blocada se prelungesc, șocurile istorice de aprovizionare sugerează că Brent ar putea urca la 150–200 de dolari pe baril, iar pentru unele produse precum motorina și kerosenul, prețurile efective ar putea depăși 200–250 de dolari pe baril.

Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că Marina SUA va interveni pentru redeschiderea strâmtorii, „relativ curând, dar nu acum — pur și simplu nu suntem pregătiți”, precizând că prioritatea imediată este degradarea capacității militare a Iranului de a bloca navigația. Noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis că blocada va continua.

Concluzia analiștilor este clară: singura soluție durabilă rămâne redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Până atunci, lumea se pregătește pentru o iarnă energetică lungă.

The post Criza petrolului din Golf continuă să zguduie piețele mondiale appeared first on La Cafea.

În doar câteva săptămâni, conflictul a perturbat simultan piețele energetice, lanțurile de aprovizionare și stabilitatea financiară globală, generând temeri privind o criză economică extinsă.

Blocajul energetic global și criza petrolului

Principalul canal prin care războiul afectează economia mondială rămâne energia. Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global, a devenit epicentrul unei crize fără precedent. Atacurile asupra navelor comerciale și restricțiile impuse de Iran au dus la prăbușirea traficului maritim și la creșteri abrupte ale prețurilor la petrol.

Prețul barilului a depășit pragul de 100–120 de dolari, iar analiștii vorbesc despre cea mai gravă perturbare a pieței energetice din ultimele decenii.

În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran și din statele din Golf au amplificat criza. Loviturile asupra câmpului de gaze South Pars și asupra facilităților din Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au redus semnificativ producția și exporturile de energie.

Efectele sunt deja vizibile în Europa și Asia, unde prețurile la gaz și electricitate au crescut accelerat, iar guvernele iau în calcul măsuri de urgență pentru protejarea consumatorilor.

Lanțurile de aprovizionare, în colaps parțial

Dincolo de petrol, conflictul a început să afecteze sectoare industriale esențiale. Un exemplu critic este heliul, un gaz indispensabil pentru industria semiconductorilor, medicină și tehnologie spațială.

Atacurile asupra infrastructurii din Qatar, unul dintre cei mai mari producători mondiali, au dus la oprirea producției și la creșteri rapide de prețuri.

În paralel, transporturile maritime întârziate sau suspendate afectează livrarea medicamentelor, în special a celor cu termen scurt de valabilitate, precum vaccinurile sau insulina.

Fertilizatorii reprezintă un alt punct critic: o treime din comerțul global tranzitează zona afectată de conflict. Blocajele actuale coincid cu sezonul agricol de primăvară, ceea ce ridică riscul unei crize alimentare în lunile următoare.

Inflație globală și piețe financiare în declin

Piețele financiare reacționează deja la incertitudinile generate de conflict. Bursele americane și europene au înregistrat scăderi consecutive, investitorii fiind preocupați de creșterea costurilor energetice și de riscul unei încetiniri economice.

În Marea Britanie, costurile de împrumut au atins cele mai ridicate niveluri din 2008, iar estimările indică posibile creșteri ale facturilor la energie pentru populație.

Economiștii avertizează că lumea s-ar putea confrunta cu un nou episod de „stagflație” – combinația periculoasă între inflație ridicată și creștere economică slabă.

Criza alimentară și impactul asupra vieții cotidiene

Efectele războiului nu se limitează la indicatori economici. În unele regiuni, consecințele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi.

Potrivit relatărilor internaționale, unele țări asiatice se confruntă cu raționalizarea combustibilului, în timp ce restaurantele și afacerile dependente de importuri sunt nevoite să își reducă activitatea sau să se închidă.

Creșterea costurilor la fertilizatori și energie se reflectă direct în prețurile alimentelor, ceea ce pune presiune suplimentară pe populațiile vulnerabile. În statele din Golf, blocajele comerciale au dus chiar la dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază și la creșteri semnificative de prețuri.

Escaladare militară și risc extins de conflict

În paralel cu impactul economic, conflictul continuă să escaladeze militar. Loviturile aeriene asupra Teheranului și Beirutului, atacurile asupra infrastructurii energetice și extinderea razei de acțiune a rachetelor iraniene indică o intensificare a confruntării.

Iranul a demonstrat capacitatea de a lovi ținte aflate la mii de kilometri distanță, inclusiv baze militare occidentale, ceea ce ridică temeri privind extinderea conflictului dincolo de Orientul Mijlociu.

În același timp, implicarea indirectă sau directă a mai multor state crește riscul unei confruntări regionale majore, cu implicații globale.

Concluzie: un conflict regional cu efecte sistemice globale

Războiul din Iran nu mai este de mult o criză locală. Impactul său simultan asupra energiei, alimentelor, industriei și finanțelor îl transformă într-un șoc sistemic pentru economia globală.

De la creșterea prețurilor la combustibili și alimente, până la perturbarea producției de tehnologii esențiale, efectele sunt deja resimțite pe toate continentele.

Evoluția conflictului în următoarele săptămâni va fi decisivă: o prelungire a ostilităților ar putea amplifica aceste șocuri și ar putea împinge economia mondială într-o nouă perioadă de instabilitate majoră.

The post Efectele războiului din Iran se extind global: scumpiri, blocaje și incertitudine economică appeared first on La Cafea.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), licența acoperă încărcăturile de petrol rusesc îmbarcate pe nave până la data de 12 martie 2026 și permite tranzacțiile aferente până la 11 aprilie 2026, ora 00:01 (ora estică americană). Autoritățile au estimat că, la data emiterii licenței, aproximativ 124 de milioane de barili de petrol de origine rusă se aflau pe mare, distribuiți în 30 de locații la nivel global — un volum echivalent cu cinci până la șase zile de consum mondial.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris decizia drept o măsură „strict delimitată și pe termen scurt”, subliniind că aceasta vizează exclusiv petrolul deja în tranzit și că nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului de la Moscova. „Creșterea temporară a prețului petrolului reprezintă o perturbare pe termen scurt care va genera un beneficiu masiv pentru economia noastră pe termen lung”, a afirmat Bessent, recunoscând totodată că este „nefericit” faptul că Rusia va câștiga oarecum de pe urma acestei decizii, exprimând speranța că această perioadă va fi „extrem de scurtă”.

Noua autorizație este cea de-a doua de acest fel în mai puțin de două săptămâni. Pe 5 martie, OFAC emisese deja Licența Generală 133, care autoriza livrarea și vânzarea în India a petrolului rusesc îmbarcat pe nave până la acea dată. Acea primă derogare a fost acordată la solicitarea New Delhi-ului, după ce rafinăriile indiene s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare în urma perturbărilor produse de conflict.

Contextul geopolitic care a determinat aceste decizii este unul de maximă tensiune. Prețurile petrolului au oscilat violent de la debutul războiului cu Iranul, Brent atingând aproape 120 de dolari pe baril luni, după ce noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a jurat să mențină închisă Strâmtoarea Hormuz. Joi, Brent a revenit ușor, închizând puțin peste 100 de dolari pe baril.

Conflictul a intrat într-o fază regională mai largă, exercitând presiuni semnificative asupra infrastructurii energetice și perturbând rutele de transport maritim din zonă. Ca răspuns la această criză, administrația Trump a acționat pe mai multe fronturi simultan: pe lângă licența pentru petrolul rusesc, a aprobat și o eliberare importantă din Rezerva Strategică de Petrol a SUA și a sprijinit o acțiune coordonată a Agenției Internaționale pentru Energie pentru creșterea ofertei globale.

Decizia vine în condițiile în care sancțiunile occidentale impuse Rusiei rămân formal în vigoare. G7 și Uniunea Europeană au impus un plafon de preț de 44,1 dolari pe baril pentru petrolul rusesc, iar UE s-a angajat să elimine complet importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2027.

Washingtonul insistă că licența nu reprezintă o relaxare mai amplă a sancțiunilor față de Moscova, ci o soluție pragmatică pentru a preveni o criză acută de aprovizionare. Prin stabilirea unei date-limită clare legate de momentul îmbarcării mărfii, Trezoreria încearcă să împiedice noi expedieri să profite de această fereastră de excepție. Măsura reflectă tensiunea permanentă cu care se confruntă administrațiile occidentale atunci când încearcă să echilibreze obiectivele geopolitice legate de izolarea economică a Rusiei cu necesitatea asigurării stabilității piețelor energetice globale.

The post SUA permite temporar vânzarea petrolului rusesc aflat pe mare, în pofida sancțiunilor în vigoare appeared first on La Cafea.

Recorduri de preț. Prima depășire a pragului de 100 de dolari din 2022

Brent a urcat cu 23%, ajungând la 114,36 dolari pe baril — cel mai mare salt zilnic consemnat din cel puțin 1988. Concomitent, petrolul american WTI a avansat cu 27%, la 115,11 dolari pe baril. Prețul intraday al Brent a atins un maxim de 119,50 dolari pe baril, înainte de a coborî ușor.

Duminică seară, Brent a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril — un nivel cu semnificație psihologică majoră — semn al gravității cu care conflictul din Iran sugrumă aprovizionarea globală cu energie.

Cauza: Hormuz blocat de nouă zile

Originea crizei se află în închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz, care facilitează tranzitul a circa 20 de milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 20% din comerțul mondial seaborne cu petrol. Tensiunile au escaladat începând cu 28 februarie 2026, în urma atacurilor militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului.

Petrolierele au încetat tranzitul prin strâmtoare deoarece armatorii se tem că navele lor vor fi atacate de Iran. Barilii se acumulează în Orientul Mijlociu fără nicio destinație, deoarece tancurile nu se mai mișcă.

Irak, Kuwait, Qatar — tăieri de producție în serie

Irakul a redus producția cu 1,5 milioane de barili pe zi, potrivit unor oficiali irakieni citați de Reuters. Producția totală a Irakului a scăzut acum cu aproximativ 60%, de la 4,3 milioane de barili pe zi înainte de conflict, la circa 1,7–1,8 milioane de barili pe zi.

Kuwait Petroleum Corporation a declarat forță majoră asupra exporturilor de petrol brut și produse rafinate după ce Strâmtoarea Hormuz a rămas efectiv închisă timp de opt zile consecutive, și a demarat o reducere preventivă a producției și a capacității de rafinare. KPC a invocat amenințările explicite ale Iranului la adresa navelor care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și absența cvasi-totală a navelor disponibile pentru transportul de petrol brut.

Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pe 6 martie că, dacă războiul continuă, alți producători de energie din Golf vor fi forțați să suspende exporturile și să declare forță majoră — Qatar oprise deja producția de gaze pe 2 martie și declarase forță majoră pe contractele de gaze pe 4 martie.

Emiratele și Arabia Saudită — presiuni similare

Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au început să reducă producția de petrol, pe măsură ce aproape-închiderea crucialei Strâmtori Hormuz se repercutează asupra piețelor de energie și afectează aprovizionarea globală. Arabia Saudită a închis cea mai mare rafinărie a sa, iar Emiratele gestionează nivelurile de producție offshore pentru a face față cerințelor de stocare. Analiștii avertizează că, dacă perturbările continuă, și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea fi forțate să reducă producția din cauza capacității limitate de stocare.

JPMorgan și Goldman Sachs: alerte de recesiune

Natasha Kaneva, șefa departamentului de cercetare globală în domeniul mărfurilor la JPMorgan, a transmis clienților că piața trece de la evaluarea unui risc pur geopolitic la confruntarea cu perturbări operaționale tangibile, și că reducerile de producție ar putea atinge 6 milioane de barili pe zi până la sfârșitul săptămânii viitoare, dacă Strâmtoarea nu va fi redeschisă.

Ministrul energiei din Qatar a declarat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge 150 de dolari pe baril în săptămânile următoare dacă petrolierele nu vor putea naviga.

Bursele asiatice, lovite puternic

Creșterea bruscă a prețurilor la petrol a alimentat temerile piețelor că energia și combustibilii globali vor continua să se scumpească. Indicele Nikkei al Japoniei a scăzut cu 7,5%, piața sud-coreeană a pierdut 8,1%, iar indicele CSI 300 al Chinei a coborât cu 2,3%. Futures pe S&P 500 au scăzut cu 2,1%, iar futures pe Nasdaq cu 2,5%.

Războiul dintre Iran, Israel și SUA se extinde: lovituri aeriene în Liban și primele pierderi americane

Ce urmează: scenarii posibile

Variabila-cheie rămâne una singură: cât timp va rămâne Strâmtoarea Hormuz inaccesibilă. Analiștii conturează trei traiectorii posibile.

Scenariul optimist — de-escaladare rapidă. Goldman Sachs pornește de la ipoteza că exporturile prin Hormuz vor rămâne foarte scăzute timp de aproximativ cinci zile, după care urmează o recuperare graduală pe parcursul unei luni — proiecția lor plasând Brent la o medie de 76 de dolari pe baril în trimestrul al doilea din 2026. Un semn în această direcție a apărut deja: o știre privind contacte discrete între operativi iranieni și partea americană a declanșat o scădere de 12% a futures-ului pe gaz natural european TTF.

Scenariul intermediar — perturbări de câteva săptămâni. Goldman Sachs avertizează că cinci săptămâni de perturbări ar putea împinge Brent spre 100 de dolari pe baril, cu inflație globală în creștere cu 0,5–1 puncte procentuale, iar o recesiune ușoară în Europa și în unele părți ale Asiei este considerată un rezultat realist în acest caz. Mizuho Bank adaugă că eventualele escorte navale americane „atenuează, dar nu elimină riscurile”, prima de război putând adăuga între 5 și 15 dolari per baril.

Scenariul pesimist — blocaj total. Deutsche Bank avertizează că Brent ar putea urca spre 200 de dolari pe baril dacă Iranul ar reuși să impună o închidere totală prin minare și rachete anti-navă. „O închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz este o recesiune globală garantată”, a declarat Bob McNally, fondatorul grupului de consultanță Rapidan Energy și fost consilier energetic al Casei Albe. În acest scenariu, administrația Trump ar putea apela la Rezerva Strategică de Petrol și ar fi presată să caute o cale diplomatică de ieșire din criză, întrucât analiștii de la Wood Mackenzie apreciază că o perturbație de o asemenea amploare ar deveni rapid inacceptabilă chiar și pentru Washington.

The post Criza energetică din Golf: reduceri de producție în lanț, prețul petrolului a explodat, burse în cădere și avertismente de recesiune appeared first on La Cafea.