Piețele mondiale de energie au deschis săptămâna cu o undă de șoc fără precedent în ultimii patru ani. Prețul petrolului Brent a înregistrat luni dimineața cea mai mare creștere zilnică din ultimii aproape 40 de ani, într-un context marcat de blocarea efectivă a Strâmtorii Hormuz și de reduceri în lanț ale producției din cele mai importante state exportatoare din Golf.
Recorduri de preț. Prima depășire a pragului de 100 de dolari din 2022
Brent a urcat cu 23%, ajungând la 114,36 dolari pe baril — cel mai mare salt zilnic consemnat din cel puțin 1988. Concomitent, petrolul american WTI a avansat cu 27%, la 115,11 dolari pe baril. Prețul intraday al Brent a atins un maxim de 119,50 dolari pe baril, înainte de a coborî ușor.
Duminică seară, Brent a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril — un nivel cu semnificație psihologică majoră — semn al gravității cu care conflictul din Iran sugrumă aprovizionarea globală cu energie.
Cauza: Hormuz blocat de nouă zile
Originea crizei se află în închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz, care facilitează tranzitul a circa 20 de milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 20% din comerțul mondial seaborne cu petrol. Tensiunile au escaladat începând cu 28 februarie 2026, în urma atacurilor militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului.
Petrolierele au încetat tranzitul prin strâmtoare deoarece armatorii se tem că navele lor vor fi atacate de Iran. Barilii se acumulează în Orientul Mijlociu fără nicio destinație, deoarece tancurile nu se mai mișcă.
Irak, Kuwait, Qatar — tăieri de producție în serie
Irakul a redus producția cu 1,5 milioane de barili pe zi, potrivit unor oficiali irakieni citați de Reuters. Producția totală a Irakului a scăzut acum cu aproximativ 60%, de la 4,3 milioane de barili pe zi înainte de conflict, la circa 1,7–1,8 milioane de barili pe zi.
Kuwait Petroleum Corporation a declarat forță majoră asupra exporturilor de petrol brut și produse rafinate după ce Strâmtoarea Hormuz a rămas efectiv închisă timp de opt zile consecutive, și a demarat o reducere preventivă a producției și a capacității de rafinare. KPC a invocat amenințările explicite ale Iranului la adresa navelor care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și absența cvasi-totală a navelor disponibile pentru transportul de petrol brut.
Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pe 6 martie că, dacă războiul continuă, alți producători de energie din Golf vor fi forțați să suspende exporturile și să declare forță majoră — Qatar oprise deja producția de gaze pe 2 martie și declarase forță majoră pe contractele de gaze pe 4 martie.
Emiratele și Arabia Saudită — presiuni similare
Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au început să reducă producția de petrol, pe măsură ce aproape-închiderea crucialei Strâmtori Hormuz se repercutează asupra piețelor de energie și afectează aprovizionarea globală. Arabia Saudită a închis cea mai mare rafinărie a sa, iar Emiratele gestionează nivelurile de producție offshore pentru a face față cerințelor de stocare. Analiștii avertizează că, dacă perturbările continuă, și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea fi forțate să reducă producția din cauza capacității limitate de stocare.
JPMorgan și Goldman Sachs: alerte de recesiune
Natasha Kaneva, șefa departamentului de cercetare globală în domeniul mărfurilor la JPMorgan, a transmis clienților că piața trece de la evaluarea unui risc pur geopolitic la confruntarea cu perturbări operaționale tangibile, și că reducerile de producție ar putea atinge 6 milioane de barili pe zi până la sfârșitul săptămânii viitoare, dacă Strâmtoarea nu va fi redeschisă.
Ministrul energiei din Qatar a declarat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge 150 de dolari pe baril în săptămânile următoare dacă petrolierele nu vor putea naviga.
Bursele asiatice, lovite puternic
Creșterea bruscă a prețurilor la petrol a alimentat temerile piețelor că energia și combustibilii globali vor continua să se scumpească. Indicele Nikkei al Japoniei a scăzut cu 7,5%, piața sud-coreeană a pierdut 8,1%, iar indicele CSI 300 al Chinei a coborât cu 2,3%. Futures pe S&P 500 au scăzut cu 2,1%, iar futures pe Nasdaq cu 2,5%.
Ce urmează: scenarii posibile
Variabila-cheie rămâne una singură: cât timp va rămâne Strâmtoarea Hormuz inaccesibilă. Analiștii conturează trei traiectorii posibile.
Scenariul optimist — de-escaladare rapidă. Goldman Sachs pornește de la ipoteza că exporturile prin Hormuz vor rămâne foarte scăzute timp de aproximativ cinci zile, după care urmează o recuperare graduală pe parcursul unei luni — proiecția lor plasând Brent la o medie de 76 de dolari pe baril în trimestrul al doilea din 2026. Un semn în această direcție a apărut deja: o știre privind contacte discrete între operativi iranieni și partea americană a declanșat o scădere de 12% a futures-ului pe gaz natural european TTF.
Scenariul intermediar — perturbări de câteva săptămâni. Goldman Sachs avertizează că cinci săptămâni de perturbări ar putea împinge Brent spre 100 de dolari pe baril, cu inflație globală în creștere cu 0,5–1 puncte procentuale, iar o recesiune ușoară în Europa și în unele părți ale Asiei este considerată un rezultat realist în acest caz. Mizuho Bank adaugă că eventualele escorte navale americane „atenuează, dar nu elimină riscurile”, prima de război putând adăuga între 5 și 15 dolari per baril.
Scenariul pesimist — blocaj total. Deutsche Bank avertizează că Brent ar putea urca spre 200 de dolari pe baril dacă Iranul ar reuși să impună o închidere totală prin minare și rachete anti-navă. „O închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz este o recesiune globală garantată”, a declarat Bob McNally, fondatorul grupului de consultanță Rapidan Energy și fost consilier energetic al Casei Albe. În acest scenariu, administrația Trump ar putea apela la Rezerva Strategică de Petrol și ar fi presată să caute o cale diplomatică de ieșire din criză, întrucât analiștii de la Wood Mackenzie apreciază că o perturbație de o asemenea amploare ar deveni rapid inacceptabilă chiar și pentru Washington.
