România accelerează proiectele de exploatare a unor materii prime considerate esențiale pentru industria europeană și pentru tranziția energetică, într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importurile din afara spațiului comunitar. În județele Sibiu, Bihor, Gorj și Harghita sunt pregătite investiții în exploatarea magneziului, grafitului și pământurilor rare, resurse strategice folosite în industrii precum cea auto, aeronautică, electronică și în producția de baterii pentru vehicule electrice.
Unul dintre cele mai avansate proiecte este cel din Valea Dobra, în apropiere de Rășinari, județul Sibiu, unde este pregătită exploatarea magneziului din roci aflate la suprafață. Investitorii susțin că proiectul va utiliza tehnologii cu impact redus asupra mediului. Potrivit informațiilor prezentate de companie și autorităților locale, minereul urmează să fie transportat cu basculante electrice, iar întregul flux tehnologic va fi alimentat cu energie produsă de un parc fotovoltaic. Reprezentanții proiectului au declarat că specificul natural al zonei nu va fi afectat, iar infrastructura de transport, inclusiv gondola industrială, ar urma să fie reutilizată ulterior în scop turistic.
Magneziul este considerat un material critic pentru economia europeană. Acesta este utilizat în industria aeronautică, în producția de componente auto, cablaje electrice și echipamente electronice, datorită greutății reduse și rezistenței ridicate. Uniunea Europeană a inclus magneziul pe lista materiilor prime strategice, în condițiile în care o mare parte din aprovizionarea globală provine din China.
În paralel, un alt proiect de amploare se dezvoltă la Budureasa, în județul Bihor, unde se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de magneziu din Europa. Compania Verde Magnesium, care dezvoltă exploatarea, a concesionat recent un teren în Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș pentru construirea unei fabrici de procesare a magneziului și aliajelor de magneziu. Investiția este estimată la aproximativ 10 milioane de euro. Potrivit datelor prezentate de companie, proiectul din Budureasa ar putea deveni unul dintre cele mai importante din Europa în domeniul magneziului metalic. Dezvoltatorii au anunțat că au investit deja milioane de dolari în explorare și testare tehnologică, iar investiția totală ar putea ajunge la aproximativ un miliard de dolari în faza finală.
În județul Gorj, Compania Națională a Sării, Salrom, pregătește relansarea exploatării grafitului de la Baia de Fier, o mină abandonată la începutul anilor 2000. Grafitul este indispensabil pentru producția bateriilor litiu-ion utilizate în automobile electrice și sisteme de stocare a energiei. Proiectul a fost inclus pe lista inițiativelor strategice europene privind materiile prime critice, iar Comisia Europeană a aprobat finanțări importante pentru dezvoltarea exploatării și procesării grafitului. Salrom a anunțat că proiectul de extracție și procesare primară a grafitului are o valoare de aproape 200 de milioane de euro, în timp ce alte investiții complementare pentru procesare avansată și reciclarea haldelor istorice ridică valoarea totală a proiectelor din Baia de Fier la peste 600 de milioane de euro.
Compania susține că noile tehnologii vor reduce consumul de apă, emisiile și cantitatea de deșeuri rezultate din procesarea grafitului. În plus, proiectul ar urma să creeze câteva sute de locuri de muncă și să transforme zona Baia de Fier într-un centru strategic pentru industria europeană a bateriilor.
Pe lista resurselor considerate strategice se află și zăcământul de pământuri rare de la Jolotca, în județul Harghita, pentru care se așteaptă obținerea licenței de exploatare. Pământurile rare sunt utilizate în producția de turbine eoliene, baterii, semiconductori și echipamente electronice avansate.
Noile proiecte miniere apar în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să își securizeze accesul la resurse esențiale pentru industria verde și tehnologiile viitorului. România devine astfel una dintre țările europene cu potențial important în furnizarea de materii prime critice necesare economiei continentale.
