România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană în august 2026, cu un avans de 39% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 20 octombrie. Evoluția plasează țara înaintea Ungariei și Finlandei, într-un context în care activitatea din construcții a crescut, în medie, mult mai lent la nivel european.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică majorări importante atât în cazul clădirilor rezidențiale, cât și al construcțiilor inginerești și al imobilelor nerezidențiale. Totuși, avansul anual trebuie diferențiat de evoluția lunară și interpretat în raport cu indicatorul statistic utilizat.
România, pe primul loc în clasamentul european
Conform Eurostat, producția în construcții din România a crescut cu 39% în august 2026 comparativ cu august 2025. Următoarele poziții în clasamentul creșterilor anuale au fost ocupate de Ungaria, cu 22%, și Finlanda, cu 12,7%.
La polul opus, cele mai mari scăderi au fost raportate în Franța, unde activitatea s-a redus cu 7,8%, Slovacia, cu 4,9%, și Spania, cu 4,3%. În aceeași perioadă, indicatorul a avansat cu 1,4% în zona euro și cu 2,6% la nivelul întregii Uniuni Europene.
Și comparația cu luna precedentă arată o evoluție pozitivă pentru România. În august, producția în construcții a crescut cu 7,2% față de iulie, după ajustarea pentru variațiile sezoniere și numărul zilelor lucrătoare. Ungaria, cu 14%, și Germania, cu 9,3%, au înregistrat creșteri lunare mai mari.
La nivelul UE, avansul lunar a fost de 2%, iar în zona euro de 1,8%. Rezultatele indică o accelerare a activității în august, după ce în iulie producția scăzuse cu 0,1% în Uniunea Europeană.
Ce fel de construcții se dezvoltă cel mai rapid în România
Datele INS arată că, în august 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025, volumul total al lucrărilor de construcții din România a crescut cu 40,5%, ca serie brută. Cele mai mari majorări au fost consemnate în sectorul clădirilor rezidențiale, urmat de construcțiile inginerești și clădirile nerezidențiale.
Principalele evoluții raportate de INS sunt:
-
Clădiri rezidențiale: creștere de 54,9% ca serie brută;
-
Construcții inginerești: creștere de 39,5%;
-
Clădiri nerezidențiale: creștere de 33,3%.
Categoria rezidențială include lucrările aferente locuințelor, în timp ce construcțiile inginerești cuprind proiecte precum drumurile, podurile și alte infrastructuri. Clădirile nerezidențiale includ imobile cu destinații diferite de cea de locuit, precum spațiile comerciale, administrative sau industriale.
Creșterea din sectorul rezidențial este deosebit de pronunțată. Cu toate acestea, datele privind volumul lucrărilor nu indică automat numărul locuințelor finalizate sau al proiectelor noi începute în această perioadă.
Lucrările noi susțin avansul sectorului
Pe categorii de lucrări, construcțiile noi au înregistrat o creștere anuală de 45,2% în august 2026, în seria brută. Lucrările de întreținere și reparații curente au avansat cu 39,5%, în timp ce reparațiile capitale au crescut cu 22,7%.
După ajustarea statistică pentru numărul zilelor lucrătoare și sezonalitate, volumul total al lucrărilor a fost mai mare cu 35,5% față de august 2025. În această variantă, construcțiile noi au crescut cu 39,8%, întreținerea și reparațiile curente cu 37%, iar reparațiile capitale cu 19,2%.
Tot în seria ajustată, lucrările la clădirile rezidențiale au avansat cu 51%, construcțiile inginerești cu 34,7%, iar clădirile nerezidențiale cu 30,3%. Diferențele față de seria brută provin din metodele de prelucrare statistică și trebuie avute în vedere atunci când sunt comparate rezultatele.
Cum trebuie interpretat avansul record al României
Poziția României în clasamentul Eurostat reflectă ritmul de creștere a producției în construcții, nu faptul că țara ar avea cel mai mare volum absolut de lucrări din Uniunea Europeană. Un avans procentual ridicat nu înseamnă automat că România construiește mai mult decât economiile europene mai mari, dacă se compară valorile totale ale activității.
De asemenea, indicatorii Eurostat și INS nu trebuie confundați. Eurostat oferă o comparație armonizată între statele membre, în timp ce INS publică și defalcări naționale detaliate, inclusiv pe tipuri de clădiri și categorii de lucrări.
La nivel lunar, creșterea de 7,2% raportată de Eurostat pentru România confirmă dinamica pozitivă din august. Totuși, pentru a stabili dacă sectorul se află într-o tendință de expansiune pe termen lung, sunt necesare datele din lunile următoare și evoluția cumulată a activității.
