Reconfirmarea ratingului suveran al României de către agenția Standard & Poor’s oferă un răgaz piețelor financiare, însă nu elimină riscurile legate de deficitul bugetar, datoria publică și capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală. Menținerea calificativului în categoria recomandată investițiilor arată că România nu a pierdut, deocamdată, încrederea necesară pentru a evita retrogradarea la nivelul speculativ, cunoscut drept „junk”. Totuși, perspectiva negativă indică faptul că presiunile asupra finanțelor publice persistă.
Decizia agenției de rating, anunțată la începutul lunii octombrie 2026, a fost salutată de președintele Nicușor Dan, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra problemelor structurale ale economiei românești. Mesajul transmis de autorități este că menținerea ratingului reprezintă o oportunitate pentru continuarea reformelor, nu un motiv pentru relaxarea măsurilor bugetare.
Ce înseamnă ratingul BBB- și de ce era importantă decizia S&P
La 2 octombrie 2026, agenția Standard & Poor’s a confirmat ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, pentru datoriile pe termen lung și scurt, în valută străină și națională. Calificativul BBB- reprezintă ultima treaptă a categoriei investment grade, adică a statelor considerate recomandate pentru investiții. Perspectiva a rămas negativă, ceea ce înseamnă că există riscuri care ar putea determina o retrogradare în următorii ani.
O eventuală trecere în categoria „junk” ar putea afecta condițiile în care statul român se împrumută de pe piețele internaționale. Investitorii ar putea solicita dobânzi mai mari pentru a compensa riscul suplimentar, iar unele fonduri cu reguli stricte privind calitatea activelor ar putea fi nevoite să își reducă expunerea. Efectele s-ar putea transmite și către companii și sectorul bancar, prin costuri mai ridicate de finanțare.
Menținerea ratingului nu înseamnă însă că aceste riscuri au dispărut. Agenția subliniază că România rămâne vulnerabilă la schimbările de încredere ale investitorilor, în special din cauza necesarului ridicat de finanțare externă și a ponderii importante a datoriei publice deținute de nerezidenți.
Nicușor Dan: România rămâne un partener de încredere pentru investiții
Președintele Nicușor Dan a salutat decizia agenției de rating, considerând că aceasta confirmă faptul că România continuă să fie un partener de încredere pentru investiții și că economia oferă semnale de stabilitate.
În mesajul publicat sâmbătă, 3 octombrie, șeful statului a atribuit rezultatul eforturilor întregii societăți și politicilor de disciplină financiară. Totodată, acesta a avertizat că menținerea calificativului nu trebuie interpretată drept un motiv de relaxare.
Președintele a subliniat importanța responsabilității în gestionarea finanțelor publice și a continuării unei direcții economice stabile, dincolo de disputele politice.
Mesajul vine într-un context de instabilitate politică, după destrămarea coaliției guvernamentale în mai 2026 și eșecul tentativelor de formare a unui nou guvern. Incertitudinea politică a contribuit la presiuni asupra leului și la creșterea randamentelor obligațiunilor românești.
Deficitul bugetar și datoria publică rămân principalele vulnerabilități
Una dintre problemele majore semnalate de agenția de rating este capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului bugetar. Potrivit estimărilor S&P, deficitul administrației publice ar urma să ajungă la 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, agenția estimează un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, unul de 5%.
Deși tendința indică o ajustare fiscală, nivelul deficitului rămâne ridicat. În paralel, agenția estimează că datoria publică netă va ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, comparativ cu 52% la sfârșitul anului 2025.
Măsurile fiscale adoptate în 2025 și 2026, inclusiv majorarea TVA și a accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și ajustările impozitării companiilor, au contribuit la reducerea dezechilibrelor. Totuși, continuarea consolidării bugetare depinde de aplicarea consecventă a măsurilor asumate și de capacitatea autorităților de a evita noi derapaje ale cheltuielilor publice.
Alexandru Nazare avertizează asupra problemelor structurale
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra situației deficitului bugetar al României și asupra necesității de a continua ajustarea finanțelor publice. România se confruntă cu dezechilibre acumulate în ultimii ani, iar reducerea deficitului nu elimină automat presiunile generate de datoria publică și de costurile dobânzilor.
Deficitul bugetar consolidat a ajuns la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, față de 4,51% în perioada similară din 2025. Acest rezultat indică o îmbunătățire, dar evoluția pe întregul an va depinde de veniturile bugetare, cheltuieli și aplicarea măsurilor fiscale.
În același timp, costurile de finanțare rămân o preocupare. Potrivit declarațiilor viceguvernatorului BNR Cosmin Marinescu, cheltuielile cu dobânzile sunt proiectate la aproximativ 3% din PIB, în timp ce necesarul brut de finanțare depășește 10% din PIB. Aceste valori evidențiază presiunea pe care acumularea datoriei o exercită asupra bugetului.
Fondurile europene și stabilitatea politică, esențiale pentru următoarea perioadă
Un element favorabil menționat de S&P este absorbția fondurilor europene. Agenția estimează intrări de fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, care contribuie la finanțarea investițiilor publice și reduc o parte din presiunea asupra necesarului extern de finanțare. Totuși, întârzierile reformelor și blocajele legislative pot pune în pericol accesarea unor sume importante.
Pentru economie, următoarele luni vor fi importante atât din perspectiva formării unui guvern stabil, cât și a continuării reformelor fiscale. S&P estimează o contracție economică de 0,5% în 2026, urmată de o revenire la o creștere de 2,25% în 2027, însă aceste prognoze rămân expuse riscurilor generate de inflație, incertitudinea politică și evoluțiile geopolitice.
…
România a evitat pentru moment retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor, însă menținerea ratingului BBB- nu reprezintă o garanție pentru următorii ani. Continuarea reducerii deficitului, controlul datoriei publice, absorbția fondurilor europene și stabilitatea politică vor conta decisiv în următoarele evaluări ale agențiilor internaționale.
