24.3 C
București
miercuri, iunie 10, 2026
Acasă SCI-TECH SCIENCE Luna mai 2026, a doua cea mai călduroasă din istorie. Europa de...

Luna mai 2026, a doua cea mai călduroasă din istorie. Europa de Vest a fost lovită de un val de căldură extrem, cu temperaturi resimțite de până la 40°C

Luna mai 2026 a fost a doua cea mai călduroasă lună mai înregistrată vreodată la nivel global, potrivit celui mai recent raport publicat de serviciul european de monitorizare climatică Copernicus (C3S). Datele arată că temperatura medie globală a fost cu 1,42 grade Celsius peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială (1850–1900), fiind depășită doar de recordul stabilit în mai 2024.

Conform Copernicus, temperatura medie globală la suprafață a ajuns la 15,81°C în luna mai, cu 0,55°C peste media perioadei 1991–2020. Raportul evidențiază faptul că atât temperaturile aerului, cât și cele ale oceanelor au rămas la niveluri apropiate de recordurile istorice, în contextul încălzirii globale continue și al tranziției Oceanului Pacific către condiții specifice fenomenului El Niño.

Europa de Vest, afectată de unul dintre cele mai timpurii și intense valuri de căldură

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este legată de valul de căldură excepțional care a afectat Europa de Vest în a doua jumătate a lunii mai. După o primă parte a lunii caracterizată de temperaturi sub media normală, continentul a trecut rapid la condiții extreme, între 21 și 30 mai fiind înregistrate unele dintre cele mai severe episoade de căldură observate atât de devreme în an.

Cele mai mari abateri de temperatură au fost observate în vestul Franței, în Anglia și în Țara Galilor, unde temperaturile medii zilnice au depășit cu peste 10°C valorile obișnuite pentru această perioadă. Numeroase recorduri locale și naționale au fost depășite. Portugalia, Regatul Unit și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate temperaturi măsurate vreodată într-o lună mai, iar Franța a consemnat cea mai fierbinte zi de mai din istoria observațiilor meteorologice naționale.

Potrivit datelor ERA5-HEAT utilizate de Copernicus, temperatura resimțită a ajuns frecvent între 35°C și 40°C în mari regiuni ale Europei de Vest. Specialiștii subliniază că trecerea bruscă de la temperaturi scăzute la căldură extremă a redus capacitatea populației, a culturilor agricole și a ecosistemelor de a se adapta la noile condiții.

Impact asupra sănătății și fenomene meteorologice extreme

Valul de căldură a avut și consecințe asupra sănătății publice. În Spania au fost raportate 101 decese asociate căldurii în luna mai, cel mai ridicat număr înregistrat pentru această lună de la începutul monitorizării, în 2015. În Franța, autoritățile au atribuit șapte decese temperaturilor ridicate, dintre care cinci au fost înecuri produse în contextul căldurii extreme. În Regatul Unit, cel puțin 15 persoane și-au pierdut viața în incidente legate de apă în timpul episodului canicular.

În paralel cu temperaturile ridicate, mai multe regiuni ale lumii s-au confruntat cu fenomene meteorologice severe. Raportul Copernicus menționează inundații importante în Turcia, Bulgaria și Republica Moldova, în timp ce nordul Scandinaviei, Finlanda și zona Mării Negre au înregistrat precipitații peste media normală. În contrast, mari părți din vestul, centrul și estul Europei au fost mai uscate decât în mod obișnuit pentru această perioadă a anului.

Oceane tot mai calde și apropierea fenomenului El Niño

Pe lângă temperaturile record de pe uscat, specialiștii au observat și valuri de căldură marine extinse în jurul Regatului Unit și Irlandei, în Golful Biscaya și în vestul Mării Mediterane. Apele de coastă din jurul Spaniei au atins niveluri record de temperatură, în special în vestul Mediteranei.

Copernicus atrage atenția că zone întinse ale Pacificului tropical au înregistrat temperaturi excepțional de ridicate, pe măsură ce sistemul climatic global evoluează către un nou episod El Niño. Acest fenomen natural apare la intervale de aproximativ doi până la șapte ani și este asociat cu încălzirea apelor din estul Oceanului Pacific, ca urmare a slăbirii vânturilor alizee. Efectele sale se resimt la scară globală, prin creșterea temperaturilor medii și modificarea regimului precipitațiilor, favorizând seceta în unele regiuni și ploile abundente în altele.

Raportul confirmă totodată tendința observată de comunitatea științifică în ultimii ani: Europa continuă să fie continentul care se încălzește cel mai rapid. Potrivit Copernicus, valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și apar din ce în ce mai devreme în sezon, transformând ceea ce era considerat cândva excepțional într-o realitate tot mai des întâlnită.