Un fenomen climatic El Niño de o intensitate neobișnuită se dezvoltă în Oceanul Pacific, iar specialiștii avertizează că acesta ar putea amplifica încălzirea globală și ar putea transforma 2027 în cel mai cald an înregistrat vreodată. Prognozele recente ale serviciului meteorologic britanic Met Office indică un eveniment care ar putea depăși ca intensitate episoadele El Niño observate în perioada modernă.
El Niño, mai puternic decât anticipau specialiștii
El Niño este un fenomen climatic natural care apare, în general, la intervale de doi până la șapte ani și durează aproximativ un an. El este asociat cu încălzirea neobișnuită a apelor din partea centrală și estică a Pacificului tropical și cu modificarea circulației atmosferice la scară globală.
În timpul unui episod El Niño, alizeele care împing în mod normal apele calde ale Pacificului spre vest slăbesc. Apa caldă se deplasează astfel către est, iar o parte din energia acumulată în ocean este transferată atmosferei. Efectul este o creștere a temperaturilor globale și schimbarea regimurilor de precipitații în numeroase regiuni.
Datele arată că temperatura apei într-o zonă-cheie a Pacificului este deja cu peste 2 grade Celsius peste media obișnuită. Prognozele indică posibilitatea ca anomalia să depășească 3 grade Celsius în perioada de vârf a fenomenului. O asemenea evoluție ar fi fără precedent în seturile de date moderne care încep în 1950.
Profesorul Adam Scaife, șeful departamentului de prognoze pe termen lung al Met Office, a descris semnalul actual drept unul fără precedent în modelele de prognoză ale instituției. Cercetătorii urmăresc în special cantitatea foarte mare de apă caldă acumulată în adâncul Pacificului, care ar putea alimenta și mai mult fenomenul pe măsură ce acesta se dezvoltă.
De ce 2027 ar putea doborî recordul de temperatură
Unul dintre cele mai importante efecte ale actualului episod El Niño ar putea fi resimțit la nivelul temperaturii medii globale. Fenomenul nu este principala cauză a încălzirii planetei, însă poate acționa ca un amplificator temporar al acesteia.
În ultimele decenii, temperatura globală a crescut în principal ca urmare a acumulării gazelor cu efect de seră generate de activitățile umane. El Niño adaugă peste această tendință naturală de încălzire o cantitate suplimentară de energie transferată din ocean în atmosferă.
Organizația Meteorologică Mondială a avertizat încă din luna iunie că El Niño se dezvoltă și că acesta poate influența temperaturile și precipitațiile globale în lunile următoare. Instituția estima că fenomenul va crește probabilitatea unor temperaturi peste medie în numeroase regiuni și va modifica distribuția precipitațiilor.
Prognozele actuale sunt cu atât mai importante cu cât efectul maxim al El Niño asupra temperaturilor globale apare, de regulă, cu un anumit decalaj față de momentul în care fenomenul atinge intensitatea maximă în Pacific. Analizele climatologice indică astfel că un vârf al fenomenului la sfârșitul lui 2026 ar putea avea o influență puternică asupra temperaturii globale în 2027.
Prin urmare, scenariul unui nou record de temperatură în 2027 nu reprezintă o certitudine, ci o proiecție bazată pe evoluția actuală a fenomenului și pe modelele climatice.
Efecte diferite de la o regiune la alta
El Niño nu înseamnă că întreaga planetă va avea aceeași evoluție meteorologică. Efectele sunt foarte diferite în funcție de regiune și de perioada anului.
În unele zone din Asia de Sud, fenomenul poate fi asociat cu diminuarea precipitațiilor musonice. Australia se poate confrunta cu un risc mai mare de secetă și incendii de vegetație, în timp ce anumite regiuni din America de Sud, inclusiv Peru și Ecuador, pot primi cantități neobișnuit de mari de precipitații, ceea ce crește riscul de inundații.
Și Statele Unite pot resimți efectele prin modificarea tiparelor de precipitații și temperatură. În nord-vestul Europei, El Niño poate favoriza anumite schimbări ale circulației atmosferice, inclusiv un risc crescut pentru perioade mai umede și mai furtunoase în anumite intervale. Totuși, specialiștii subliniază că legăturile dintre El Niño și vremea regională nu sunt identice la fiecare episod.
România, deja afectată de extremele climatice
Pentru România și Europa, contextul este relevant deoarece continentul traversează deja o perioadă caracterizată de temperaturi ridicate, secetă și fenomene meteorologice extreme.
Datele recente ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene indică faptul că seceta afectează suprafețe importante ale Europei, iar temperaturile ridicate și deficitul de apă au contribuit la incendii de vegetație și la debite foarte scăzute ale unor râuri. Prognozele pentru următoarele săptămâni indică, în numeroase regiuni europene, condiții mai calde și mai uscate decât normalul.
În România, Administrația Națională de Meteorologie a emis în această perioadă avertizări pentru temperaturi ridicate. Pe 21 august, stațiile meteorologice indicau temperaturi de peste 35 de grade Celsius în numeroase localități, iar în sudul și vestul țării valorile au urcat spre 37 de grade.
Aceste episoade nu pot fi atribuite direct fenomenului El Niño. Este însă importantă suprapunerea dintre un climat global deja mai cald și un fenomen natural capabil să amplifice temporar temperaturile și să perturbe circulația atmosferică.
Schimbările climatice pot amplifica efectele
Un aspect esențial este diferența dintre cauza El Niño și impactul său într-o lume aflată deja într-un proces de încălzire. Cercetătorii nu au dovezi clare că schimbările climatice provocate de oameni fac El Niño să apară mai des sau să devină în mod necesar mai puternic. Există însă un consens că un fenomen de încălzire naturală se produce acum pe fondul unor temperaturi globale mult mai ridicate decât în trecut.
Asta înseamnă că același El Niño poate avea consecințe mai severe atunci când este suprapus peste o atmosferă și oceane deja încălzite. Met Office și Organizația Meteorologică Mondială avertizează tocmai asupra acestei combinații dintre variabilitatea naturală și încălzirea determinată de activitatea umană.
În acest context, 2027 ar putea deveni cel mai călduros an înregistrat, însă specialiștii tratează această posibilitate drept o prognoză, nu ca pe un record deja stabilit. Intensitatea finală a El Niño și modul în care acesta va interacționa cu restul sistemului climatic vor determina amploarea efectelor.
Un lucru este însă deja evident: evoluția fenomenului din Pacific va fi urmărită atent în lunile următoare, deoarece poate influența temperaturile, precipitațiile, seceta, agricultura, incendiile și riscurile meteorologice extreme în numeroase regiuni ale lumii.
