August 2026 a intrat în topul celor mai fierbinți luni înregistrate vreodată la nivel global, potrivit datelor publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Temperatura medie globală a aerului a ajuns la 16,96°C, iar nivelul a fost cu 1,65°C peste media estimată pentru perioada preindustrială 1850–1900. În Europa, efectele temperaturilor ridicate au fost însoțite de secetă severă, inclusiv în România.
August 2026, record global de temperatură
Datele Copernicus, bazate pe setul de date ERA5, arată că august 2026 a fost cel mai cald august înregistrat vreodată. Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost cu 0,85°C peste media perioadei 1991–2020, depășind recordurile comune stabilite în august 2023 și august 2024.
Mai mult, august 2026 a fost la egalitate cu iulie 2023 pentru cea mai ridicată temperatură medie înregistrată într-o lună calendaristică. Cele două valori sunt practic identice, diferența fiind mai mică de 0,01°C.
Un alt indicator important este raportarea la perioada preindustrială. Temperatura globală din august a fost cu 1,65°C peste nivelul estimat pentru 1850–1900, ceea ce reprezintă prima lună de la noiembrie 2025 în care media globală a depășit din nou pragul de 1,5°C.
Perioada iunie–august 2026 a fost, de asemenea, cea mai caldă vară la nivel global, la egalitate cu vara anului 2024. Pentru primele opt luni ale anului, 2026 se află în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai calzi ani, după 2024.
Oceanele au atins valori record
Recordurile nu s-au limitat la temperaturile aerului. În august 2026, temperatura medie a suprafeței oceanelor din zona cuprinsă între 60°S și 60°N a ajuns la 21,07°C, cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această lună.
Nivelul a depășit precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023. Temperatura medie a oceanelor extrapolare a fost, totodată, la egalitate cu recordul absolut înregistrat în martie 2024. În zilele de 24 și 25 august, temperatura zilnică a suprafeței oceanelor a atins 21,11°C, un nou record.
Una dintre explicațiile pentru valorile excepționale este intensificarea fenomenului El Niño în Pacificul ecuatorial. Copernicus arată că temperaturile oceanice din această regiune sunt neobișnuit de ridicate, iar fenomenul este prognozat să se intensifice în lunile următoare.
El Niño este însă doar unul dintre factorii implicați. Copernicus leagă situația actuală și de încălzirea globală pe termen lung, determinată în principal de emisiile provenite din arderea combustibililor fosili. Combinația dintre schimbarea climatică și El Niño poate amplifica temperaturile globale în a doua parte a anului.
Europa, lovită de căldură și secetă
Europa a resimțit puternic această evoluție. Temperatura medie continentală din august 2026 a fost de 20,26°C, cu 1,10°C peste media perioadei 1991–2020. Luna a fost al patrulea cel mai cald august înregistrat în Europa.
Vara 2026 a fost a treia cea mai caldă din istoria măsurătorilor europene, după 2024 și 2022. Situația a fost și mai severă în vestul continentului, unde vara din 2026 a devenit cea mai caldă înregistrată vreodată, depășind recordul stabilit în 2003.
În august, temperaturi cu 3–5°C peste mediile obișnuite au fost raportate în zone extinse din Franța, Italia, Balcani, Ungaria și România. În același timp, o mare parte a Europei Centrale și de Est s-a confruntat cu deficit de precipitații și umiditate extrem de scăzută a solului.
România, printre țările afectate de seceta severă
România se află printre statele europene menționate explicit de Copernicus în legătură cu condițiile severe de secetă din august. Alături de România sunt menționate Franța, Marea Britanie, Ungaria și Serbia.
Efectele nu s-au limitat la agricultură. Copernicus indică debite neobișnuit de mici pentru mai multe dintre marile râuri europene, inclusiv Dunărea, situație care a afectat regiuni extinse din Europa Centrală și de Est. În timpul verii, porțiuni importante ale Dunării au înregistrat valori extrem de scăzute ale debitului.
Seceta și temperaturile ridicate au contribuit, de asemenea, la intensificarea incendiilor de vegetație în mai multe regiuni europene. Solurile au rămas foarte uscate în zonele afectate, inclusiv acolo unde ploile din finalul lunii august au îmbunătățit temporar situația.
Un semnal pentru lunile următoare
Datele publicate de Copernicus nu înseamnă că o singură lună peste pragul de 1,5°C reprezintă, prin ea însăși, depășirea permanentă a obiectivului climatic stabilit prin Acordul de la Paris. Acesta este relevant în special prin raportarea încălzirii pe perioade mai lungi, nu printr-un record lunar izolat.
Totuși, succesiunea recordurilor oferă un indicator important al evoluției climatice. În august 2026, planeta a avut simultan temperaturi globale excepțional de ridicate, oceane record de calde, secetă severă în regiuni din Europa și un fenomen El Niño aflat în intensificare.
Copernicus avertizează că El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai puternice episoade înregistrate, ceea ce crește probabilitatea unor temperaturi globale foarte ridicate în lunile următoare. Pentru România și restul Europei Centrale și de Est, evoluția precipitațiilor și a debitelor râurilor va rămâne un factor important în evaluarea impactului climatic și economic al acestei perioade.
